Cele cinci SIF-uri, impreuna cu alti investitori institutionali din Romania, intentioneaza sa devina actionari ai Casei de Economii si Consemnatiuni (CEC), astfel incat dupa privatizare capitalul bancii sa fie detinut de investitori autohtoni, potrivit presedintelui SIF Transilvania, Mihai Fercala.
Astfel, SIF-urile intentioneaza sa elaboreze o stategie de privatizare a CEC, pe care sa o prezinte Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) si Guvernului. "Deocamdata trebuie sa constituim un grup care sa se ocupe de acest aspect, iar apoi sa elaboram o strategie de privatizare a CEC. Asadar, nu pot estima un orizont de timp in care vom demara aceasta actiune", a declarat Fercala. El a adaugat ca proiectul este in faza de discutii si ca nu poate oferi alte informatii in legatura cu privatizarea bancii. "Suntem doar in faza de discutii, o sa incercam sa facem acest lucru, sa vedem daca ne va lua cineva in seama. O oferta publica initiala ar putea fi o varianta pentru privatizare, insa este devreme sa vorbim despre acest aspect", a mai spus presedintele SIF Transilvania. Procesul de privatizare a CEC a fost oprit in luna decembrie 2006, dupa ce statul a primit o singura oferta, de la National Bank of Greece, cu o valoare considerata prea redusa. Banca elena a oferit 560 mil. euro pentru preluarea CEC. La acea data, autoritatile au anuntat ca banca va fi restructurata, fara sa fie privatizata mai devreme de doi ani. Intr-un document guvernamental, din iulie 2007, se arata insa ca CEC va ramane in proprietatea statului cel putin inca patru ani, o decizie privind reluarea procesului de privatizare si metoda de vanzare a actiunilor urmand sa fie luata dupa 2011.
vineri, 5 decembrie 2008
Comisia parlamentara de ancheta: Privatizarea Antibiotice nu e obligatorie
Echipa manageriala de la Antibiotice Iasi a avut o activitate buna, profitul fabricii iesene a crescut, iar privatizarea unitatii nu e obligatorie, se arata in raportul preliminar intocmit de membrii Comisiei parlamentare de ancheta in cazul privatizarii producatorului iesean de medicamente. "Deocamdata nu se pot trage decat concluzii preliminare. Astfel, comisia de ancheta a stabilit ca nu exista nici o obligativitate de a privatiza Antibiotice. De asemenea, a reiesit ca echipa manageriala a societatii iesene a avut o activitate buna, reusind ca, prin politica implementata, sa creasca profitul companiei, precum si valoarea actiunilor pe Bursa.
THR Marea Neagra a vandut active de 6,3 mil. euro
Dintre activele vandute fac parte hotelurile Suceava din Eforie Sud, Bucegi, Fagaras si Prahova din Eforie Nord, precum si vilele Flora, Vulcan, Rita si Marina din aceeasi statiune. Totodata, au fost vandute restaurantele Dunarea si Mercur din statiunea Saturn si braseria Belona din Eforie Nord. THR Marea Neagra a fost infiintata in urma fuziunii prin absorbtie dintre Eforie SA si alte patru firme de pe litoral - Venus, Saturn, Miorita Estival 2002 si Carmen Silva - actionarul majoritar fiind SIF Transilvania, cu 77,45% din capitalul social.
Murgoci, EstInvest: Deocamdata nu avem un trend clar de crestere
Bursa continua sa se aprecieze, desi cresterile inregistrate de principalii indici sunt incomparabil mai mici decat pierderile inregistrate de acestia saptamana trecuta.
Indicele general al pietei, BET-C, a crescut ieri cu 0,44%, in vreme ce indicele celor mai lichide companii din piata s-a apreciat cu 0,36%. SIF-urile au beneficiat de pe urma cresterilor din ultimele zile, indicele de ansamblu al acestora, BET-FI, apreciindu-se ieri cu circa 2,3%.
Indicele general al pietei, BET-C, a crescut ieri cu 0,44%, in vreme ce indicele celor mai lichide companii din piata s-a apreciat cu 0,36%. SIF-urile au beneficiat de pe urma cresterilor din ultimele zile, indicele de ansamblu al acestora, BET-FI, apreciindu-se ieri cu circa 2,3%.
Oferta Teraplast Bistrita subscrisa in intregime. Conducerea companiei: Ne asteptam la mai mult
In urma ofertei, compania a strans circa 49 mil. lei (13,5 mil. euro), aceasta fiind cea mai mare oferta derulata pe Bursa in acest an. In sistemul Bursei de Valori erau inregistrate la sfarsitul zilei de ieri subscrieri pentru 47,4 milioane de actiuni, reprezentand circa 95% din oferta, cele mai multe fiind realizate la pretul minim de oferta, de 1 leu/actiune.
"Ordinele validate pana acum reprezinta 95% din oferta, dar mai avem de validat, restul subscrierilor urmand sa fie introduse in sistem maine (astazi - n.red.). Subscrierile depasesc 100% din valoarea ofertei", a declarat pentru ZF, Dana Ionescu, presedintele RCI.
"Ordinele validate pana acum reprezinta 95% din oferta, dar mai avem de validat, restul subscrierilor urmand sa fie introduse in sistem maine (astazi - n.red.). Subscrierile depasesc 100% din valoarea ofertei", a declarat pentru ZF, Dana Ionescu, presedintele RCI.
Petrom va investi 1 mld. euro in productie
Petrom va investi anul acesta 1,7 mld. euro (6,1 mld. lei), in crestere cu 54% comparativ cu fondurile investite anul trecut, majoritatea sumelor, respectiv aproximativ 1 mld. euro (3,34 mld. lei) vor fi alocate exclusiv segmentului de explorare si productie, cel care furnizeaza cea mai mare parte a veniturilor Petrom.
Reprezentantii Petrom spun ca pe partea de productie va avea loc si reducerea costurilor printr-un proces de integrare a activitatilor de servicii petroliere ale Petromservice, achizitionate anul trecut cu 328,5 mil. euro. Totodata, potrivit documentelor Petrom, compania va incepe anul acesta un program de reducere a costurilor pe partea de explorare si productie. Unul dintre cele mai importante proiecte pe care Petrom le va demara anul acesta va fi constructia unei centrale electrice de pe platforma Petrobrazi, centrala care va avea o capacitate de 860 MW, mai mare decat un reactor nuclear.
Reprezentantii Petrom spun ca pe partea de productie va avea loc si reducerea costurilor printr-un proces de integrare a activitatilor de servicii petroliere ale Petromservice, achizitionate anul trecut cu 328,5 mil. euro. Totodata, potrivit documentelor Petrom, compania va incepe anul acesta un program de reducere a costurilor pe partea de explorare si productie. Unul dintre cele mai importante proiecte pe care Petrom le va demara anul acesta va fi constructia unei centrale electrice de pe platforma Petrobrazi, centrala care va avea o capacitate de 860 MW, mai mare decat un reactor nuclear.
Biofarm isi majoreaza capitalul la 30 mil. euro
Actionarii companiei farmaceutice Biofarm Bucuresti (BIO) au aprobat majorarea capitalului social cu 11,73 mil. lei (3,17 mil. euro) prin incorporarea profitului net din 2007 si distribuirea de actiuni gratuite.
In urma acestei operatiuni, capitalul social al Biofarm va urca la 109,48 mil. lei (30 mil. euro), nivel apropiat de cel al societatilor de investitii financiare, cum sunt Broker Cluj (BRK) sau SIF Transilvania (SIF3). Biofarm este cea mai capitalizata dintre companiile farmaceutice listate la Bursa, in conditiile in care Antibiotice Iasi (ATB) si Zentiva Bucuresti (SCD) au capitaluri sociale de pana la 50 mil. lei (13 mil. euro).
In urma acestei operatiuni, capitalul social al Biofarm va urca la 109,48 mil. lei (30 mil. euro), nivel apropiat de cel al societatilor de investitii financiare, cum sunt Broker Cluj (BRK) sau SIF Transilvania (SIF3). Biofarm este cea mai capitalizata dintre companiile farmaceutice listate la Bursa, in conditiile in care Antibiotice Iasi (ATB) si Zentiva Bucuresti (SCD) au capitaluri sociale de pana la 50 mil. lei (13 mil. euro).
PCC: Strategia conducerii Oltchim este nerealista
Grupul german Petro Carbo Chem (PCC), principalul actionar minoritar al Oltchim Ramnicu-Valcea (OLT) cu o detinere de 12,9% din companie, sustine ca strategia de dezvoltare prezentata de conducerea combinatului chimic este nerealista si se bazeaza pe informatii false.
Directorul general al Oltchim, Constantin Roibu, a prezentat saptamana trecuta un plan de investitii care presupune atragerea de fonduri in valoare totala de peste un miliard de euro, pentru dezvoltarea combinatului pana in 2012.
Directorul general al Oltchim, Constantin Roibu, a prezentat saptamana trecuta un plan de investitii care presupune atragerea de fonduri in valoare totala de peste un miliard de euro, pentru dezvoltarea combinatului pana in 2012.
luni, 24 noiembrie 2008
Le-au trebuit 13 ani, dar cel putin acum sunt hotarati
Microsoft cumpara tehnologie romaneasca de la GeCad. Honeywell si Timken transfera productie din Marea Britanie in Romania. General Electric vrea sa isi mareasca "considerabil" prezenta in Romania. Cargill este in discutii pentru a cumpara silozuri romanesti de 15 - 20 mil. $.
Advent International este in negocieri pentru a cumpara Terapia Cluj iar de achizitie a fost interesat si gigantul financiar AIG. Bechtel vrea sa investesca 800 de milioane de dolari pentru constructia unei autostrazi in Romania.
Ce reprezinta aceasta insiruire? "Investitiile marilor companii americane in Romania in ultimii 13 ani" ar putea fi un raspuns. Nu insa cel corect. Este vorba doar de tranzactii sau intentii ale companiilor americane anuntate in doar ultimile doua luni. #leadend# Pana anul acesta, cu mici exceptii, grupurile americane care domina piata mondiala nu s-au grabit sa "sufoce" cu bani Romania. Asta in timp ce Ungaria, de exemplu, atragea investitii de miliarde de dolari numai din partea General Electric. Cauzele (invocate chiar de americani) unei astfel de situatii: instabilitatea cadrului legislativ, coruptia, mediul de afaceri mult mai neprietenos comparativ cu alte tari din zona, consumul insuficient dezvoltat.
Barierele care pana anul trecut pareau de netrecut incep sa cada insa - din motive economice, dar si politice - una cate una, pe masura ce companiile americane de calibru par hotarate sa ia in serios, in sfarsit, piata romaneasca.
Primele semne ca acest lucru se va intampla au aparut anul trecut, odata cu siguranta ca Romania va fi primita in NATO. Inceputul lui 2003 arata insa ca americanii au trecut foarte repede peste uzuala perioada de "tatonare" si par hotarati sa recupereze terenul pierdut. De ei, dar mai mult de noi.
De unde aceasta rasturnare de situatie? Nu mai exista coruptie, ineficienta legislativa, putere de cumparare scazuta in Romania?
"Exista inca multe deficiente dar au inceput sa fie estompate de deschiderea categorica a Romaniei fata de politica americana si europeana. In Statele Unite, unde politicul este legat strans de economic, Romania are o imagine foarte buna datorita atitudinii din ultimii doi ani. Atentia companiilor americane fata de piata romaneasca este, deci, fireasca si se va manifesta din ce in ce mai concret in urmatorii ani", afirma Dan Ionescu, director regional al General Electric pentru Balcani.
Semnalul cel mai important a fost dat in vara anului trecut, odata cu vizita in Romania a lui Ferdinando Becalli, presedintele General Electric Europe, divizia celei mai puternice companii din lume, General Electric. Becalli a anuntat atunci ca GE cauta oportunitati de calibru pe piata romaneasca si ca activitatea GE din estul Europei va fi coordonata de la Bucuresti.
Lucrurile au inceput sa se precipite anul acesta, intamplator sau nu, dupa deja celebrele discursuri ale amasadorului american Micheal Guest si presedintelui Camerei de Comert Romano - Americane, Obbie Moore. Cei doi oficiali, sustinuti apoi de reprezentantii ai unor mari companii americane, au atacat in termeni duri coruptia din Romania, dand de inteles ca aceasta este una din principalele cauze ale nivelului scazut al investitiilor americane.
Mesajele au fost urmate la cateva luni de o mica avalansa de dovezi ca Moore si Guest nu au vorbit doar pentru a face valuri. Microsoft a cumparat tehnologie romaneasca, Honeywell si Timken au anuntat ca isi vor dubla cifra de afaceri din Romania, Cargill vrea sa investeasca puternic in agricultura, Bechtel mizeaza 800 de milioane de dolari pentru constructia unei autostrazi, Advent International se afla in negocieri avansate pentru a cumpara Terapia Cluj - Napoca.
"Interesul nu este numai al americanilor, ci si al marilor companii europene. Romania incearca sa isi adapteze legislatia la cea a Uniunii Europene, pe piata mondiala exista (dupa caderea pietelor de actiuni internationale) multi bani care trebuiesc plasati iar recesiunea a facut ca tarile cu un cost al fortei de munca scazut sa fie apreciate. Conjunctura este favorabila si cred ca in urmatorii trei - patru ani vom asista la o crestere substantiala a investitiilor americane, si nu numai, in Romania", spune Peter Braun, country manager al Marco International pentru Romania.
Marco International este o casa de comert americana care a devenit anul trecut actionarul majoritar al companiilor romanesti de aluminiu Alro si Alprom Slatina.
Mai are Romania si alte atuuri in afara de costul scazut al fortei de munca si perspectivele de aderare la Uniunea Europeana si NATO?
"Daca ar fi fost vorba numai despre asta mutam de mult productia din Romania in alta parte. Pentru noi a fost decisiva si calitatea resurselor umane, cel putin in domeniul in care activam", a declarat W.R. Timken, presedintele producatorului de rulmenti Timken, care a mutat o parte importanta a productiei din Marea Britanie in Romania.
Inceput in forta din punct de vedere al intentiilor, anul acesta va trebui sa demonstreze ca americanii sunt dispusi sa si investeasca sume de bani comparabile cu cele alocate de marile corporatii Poloniei sau Ungariei in anii anteriori. Mai ales ca situatia economiei globale nu este una tocmai favorabila expansiunilor prin achizitii sau investitii.
"Investitiile americane de calibru vor veni cu siguranta. Chiar daca initial investesc mai putini bani, cei care intra acum pe piata creeaza conditii (la nivel legislativ, de lobby, din punct de vedere al unor facilitati) care vor atrage ulterior alte companii", a conchis Dan Ionescu, director regional al General Electric pentru Balcani.
Advent International este in negocieri pentru a cumpara Terapia Cluj iar de achizitie a fost interesat si gigantul financiar AIG. Bechtel vrea sa investesca 800 de milioane de dolari pentru constructia unei autostrazi in Romania.
Ce reprezinta aceasta insiruire? "Investitiile marilor companii americane in Romania in ultimii 13 ani" ar putea fi un raspuns. Nu insa cel corect. Este vorba doar de tranzactii sau intentii ale companiilor americane anuntate in doar ultimile doua luni. #leadend# Pana anul acesta, cu mici exceptii, grupurile americane care domina piata mondiala nu s-au grabit sa "sufoce" cu bani Romania. Asta in timp ce Ungaria, de exemplu, atragea investitii de miliarde de dolari numai din partea General Electric. Cauzele (invocate chiar de americani) unei astfel de situatii: instabilitatea cadrului legislativ, coruptia, mediul de afaceri mult mai neprietenos comparativ cu alte tari din zona, consumul insuficient dezvoltat.
Barierele care pana anul trecut pareau de netrecut incep sa cada insa - din motive economice, dar si politice - una cate una, pe masura ce companiile americane de calibru par hotarate sa ia in serios, in sfarsit, piata romaneasca.
Primele semne ca acest lucru se va intampla au aparut anul trecut, odata cu siguranta ca Romania va fi primita in NATO. Inceputul lui 2003 arata insa ca americanii au trecut foarte repede peste uzuala perioada de "tatonare" si par hotarati sa recupereze terenul pierdut. De ei, dar mai mult de noi.
De unde aceasta rasturnare de situatie? Nu mai exista coruptie, ineficienta legislativa, putere de cumparare scazuta in Romania?
"Exista inca multe deficiente dar au inceput sa fie estompate de deschiderea categorica a Romaniei fata de politica americana si europeana. In Statele Unite, unde politicul este legat strans de economic, Romania are o imagine foarte buna datorita atitudinii din ultimii doi ani. Atentia companiilor americane fata de piata romaneasca este, deci, fireasca si se va manifesta din ce in ce mai concret in urmatorii ani", afirma Dan Ionescu, director regional al General Electric pentru Balcani.
Semnalul cel mai important a fost dat in vara anului trecut, odata cu vizita in Romania a lui Ferdinando Becalli, presedintele General Electric Europe, divizia celei mai puternice companii din lume, General Electric. Becalli a anuntat atunci ca GE cauta oportunitati de calibru pe piata romaneasca si ca activitatea GE din estul Europei va fi coordonata de la Bucuresti.
Lucrurile au inceput sa se precipite anul acesta, intamplator sau nu, dupa deja celebrele discursuri ale amasadorului american Micheal Guest si presedintelui Camerei de Comert Romano - Americane, Obbie Moore. Cei doi oficiali, sustinuti apoi de reprezentantii ai unor mari companii americane, au atacat in termeni duri coruptia din Romania, dand de inteles ca aceasta este una din principalele cauze ale nivelului scazut al investitiilor americane.
Mesajele au fost urmate la cateva luni de o mica avalansa de dovezi ca Moore si Guest nu au vorbit doar pentru a face valuri. Microsoft a cumparat tehnologie romaneasca, Honeywell si Timken au anuntat ca isi vor dubla cifra de afaceri din Romania, Cargill vrea sa investeasca puternic in agricultura, Bechtel mizeaza 800 de milioane de dolari pentru constructia unei autostrazi, Advent International se afla in negocieri avansate pentru a cumpara Terapia Cluj - Napoca.
"Interesul nu este numai al americanilor, ci si al marilor companii europene. Romania incearca sa isi adapteze legislatia la cea a Uniunii Europene, pe piata mondiala exista (dupa caderea pietelor de actiuni internationale) multi bani care trebuiesc plasati iar recesiunea a facut ca tarile cu un cost al fortei de munca scazut sa fie apreciate. Conjunctura este favorabila si cred ca in urmatorii trei - patru ani vom asista la o crestere substantiala a investitiilor americane, si nu numai, in Romania", spune Peter Braun, country manager al Marco International pentru Romania.
Marco International este o casa de comert americana care a devenit anul trecut actionarul majoritar al companiilor romanesti de aluminiu Alro si Alprom Slatina.
Mai are Romania si alte atuuri in afara de costul scazut al fortei de munca si perspectivele de aderare la Uniunea Europeana si NATO?
"Daca ar fi fost vorba numai despre asta mutam de mult productia din Romania in alta parte. Pentru noi a fost decisiva si calitatea resurselor umane, cel putin in domeniul in care activam", a declarat W.R. Timken, presedintele producatorului de rulmenti Timken, care a mutat o parte importanta a productiei din Marea Britanie in Romania.
Inceput in forta din punct de vedere al intentiilor, anul acesta va trebui sa demonstreze ca americanii sunt dispusi sa si investeasca sume de bani comparabile cu cele alocate de marile corporatii Poloniei sau Ungariei in anii anteriori. Mai ales ca situatia economiei globale nu este una tocmai favorabila expansiunilor prin achizitii sau investitii.
"Investitiile americane de calibru vor veni cu siguranta. Chiar daca initial investesc mai putini bani, cei care intra acum pe piata creeaza conditii (la nivel legislativ, de lobby, din punct de vedere al unor facilitati) care vor atrage ulterior alte companii", a conchis Dan Ionescu, director regional al General Electric pentru Balcani.
O dezbatere necesara (II)
A semnala, astazi, pericolul dolarizarii nu inseamna nicidecum ca Banca Nationala isi politizeaza mesajul, asa cum s-a insinuat recent. Din '90, inca, prin vocea guvernatorului, BNR a tras semnalul de alarma ori de cate ori pericolul s-a facut simtit.
In '98, in Parlament, cand a fost dezbatuta Legea Statutului BNR, guvernatorul Mugur Isarescu a avut cea mai dura interventie pe tema dolarizarii. Fiindca, atunci, Senatul a intentionat sa scuteasca bancile de obligativitatea de a-si constitui rezerve minime obligatorii in valuta.
In '98, in Parlament, cand a fost dezbatuta Legea Statutului BNR, guvernatorul Mugur Isarescu a avut cea mai dura interventie pe tema dolarizarii. Fiindca, atunci, Senatul a intentionat sa scuteasca bancile de obligativitatea de a-si constitui rezerve minime obligatorii in valuta.
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)
