Preţul pentru spălat metrul pătrat de marcaj e de 3 ori mai mare decât cel pentru vopsit
Zeci de milioane de euro pentru vopsit şi… spălat marcaje rutiere
Refugiile de 100.000 de euro bucata şi balizele antiorbire cu dedicaţie pentru ţiganii “neferoşi” nu sunt nici pe departe nişte cazuri izolate de bani aruncaţi în şanţ de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR): o altă “afacere” soldată cu găuri colosale în bugetul instituţiei este cea a banalelor marcaje cu vopsea albă, devenite, de 15 ani încoace, monopolul firmei Plastidrum SRL. Firmă la care era administrator, la doar câteva luni după momentul semnării a două contracte foarte grase, chiar directorul CNADNR, Liviu-Emilian Dâmboiu!
Contractul încheiat de CNADNR şi Plastidrum, în iulie 2006, pentru lucrări de marcaj rutier – estimate la 29.700 de kilometri echivalenţi şi 280.000 de metri pătraţi de marcaje – demonstrează cât de bănoase pot fi afacerile cu statul pentru “băieţii deştepţi”: peste 20 de milioane de euro (fără TVA) au intrat în contul firmei conduse de afaceristul Mihai Crăiniceanu.
Documentul
cu pricina, semnat de directorul de atunci al CNADNR, Liviu-Emilian Dâmboiu, şi de şefa serviciului
Siguranţa Circulaţiei, Maria Lascu, cuprinde câteva “ciudăţenii” care echivalează cu sume uriaşe în euro câştigate de firma
Plastidrum: licitaţia a fost câştigată cu un tarif de 3,5 euro pentru metrul pătrat de marcaj cu vopsea albă, dar, conform anexei 3 la contract, spălarea cu apă costă 10.18 euro pe metrul pătrat, fără TVA!
O altă ţeapă luată prin acelaşi contract de CNADNR este cea a marcajelor de tip sonorizant: cu acordul Serviciului de siguranţă a circulaţiei, Plastidrum foloseşte un produs în doi componenţi cu uscare la rece, care costă 18,75 euro pe metrul pătrat, deşi prin contract oferea şi posibilitatea executării cu produs termoplastic la cald, care costă doar 12 euro pe metrul pătrat.
Frăţia dintre CNADNR şi Plastidrum nu s-a rezumat însă la drumurile din administrarea
DRDP Bucureşti. Tot în iulie 2006 a fost încheiat un contract similar şi pentru DRDP Braşov, în valoare totală de peste 14,6 milioane de euro plus
TVA. Evident, în anexe s-au strecurat aceleaşi ciudăţenii ca şi în contractul încheiat pentru DRDP Bucureşti.
Explicaţia orbirii de care a dat dovadă conducerea de atunci a CNADNR este extrem de simplă: conform datelor disponibile la Registrul Comerţului, pe 3 octombrie 2006, Liviu-Emilian Dâmboiu figura ca administrator la Plastidrum SRL! Deşi conflictul de interese era cât se poate de evident, contractul a fost semnat bine-mersi şi se derulează şi în ziua de azi.
Halucinant este însă faptul că, pe 29 iunie 2007, CNADNR figura la Registrul Comerţului printre asociaţii de la Plastidrum! La ora actuală, firma care deţine de facto monopolul marcajelor rutiere din România are patru asociaţi: Alexandru Pop (cu 1%), CNADNR (cu 10%), Plastiroute SA din Elveţia (cu 69%) şi PR Financing Limited din Marea Britanie (cu 20%) . Cine o fi în spatele celor două firme cu sediul la Geneva şi Londra putem doar presupune, în condiţiile în care interesul manifestat de DNA pentru afacerile dintre CNADNR şi Plastidrum este practic nul!
Ca de obicei, în asemenea situaţii, persoanele implicate sunt de negăsit: fostul director Liviu-Emilian Dâmboiu n-a putut fi contactat, iar şefa serviciului Siguranţa Circulaţiei, Maria Lascu, şi-a luat concediu.
luni, 23 februarie 2009
Cum alegem un fond de pensii
Gradul de risc al investiţiilor este criteriul de care trebuie ţinut cont atunci când optăm între mai multe instituţii de plasament
Începând de astăzi trebuie să alegem fondul de pensii pentru pilonul III (facultativ). Iar contributorii la pilonul II de pensii private obligatorii vor trebui să îşi aleagă fondul la care doresc să adere începând din luna august. Politica de investire a activelor este unul dintre principalele criterii pentru alegerea unui fond de pensii.
Prospectul schemei de pensii private trebuie să conţină informaţii detaliate despre politica de investiţii, principiile investiţionale şi riscurile luate în calcul. "În alegerea unui fond de pensii, trebuie luate în calcul reputaţia administratorului, expertiza acestuia în administrarea
fondurilor de pensii, gama de produse
/fonduri de pensii oferită (garanţii oferite, beneficii adiţionale, politica de investiţii/profilul de risc al fondului), servicii
dedicate, accesibilitate", a declarat, pentru Adevărul, Cornelia Coman, directorul adjunct al ING Asigurări de Viaţă. Încrederea în companie este un alt criteriu care va face diferenţierea în alegerea unui fond.
Prospectul trebuie să arate procedurile de gestionare a riscurilor
Dar totuşi, cum ştim că administratorul e solid financiar? "Trebuie să facă parte dintr-un grup financiar cu experienţă internaţională (prezenţă în multe ţări, vechime), să aibă expertiză şi experienţă în administrarea fondurilor de pensii, în managementul activelor, în asigurări de viaţă ca activităţi conexe. De asemenea, viitorul participant trebuie să ia în considerare ratingul administratorului şi al acţionarilor principali", mai spune Coman. Prospectul schemei de pensii private trebuie să informeze participantul la fondul de pensii despre instrumentele financiare în care investeşte administratorul şi limitele maxime pe fiecare tip de investiţie, riscurile asociate fiecărui tip de investiţii. Totodată, prospectul trebuie să arate şi procedurile de gestionare a riscurilor, structura portofoliului, persoanele responsabile cu luarea deciziilor investiţionale, precum şi despre modalitatea de schimbare a politicii de investiţii.
Primele fonduri vor investi în acţiuni la Bursa de Valori
La startul sistemului de pensii private, singurele informaţii disponibile vor fi cele din prospectele de emisiune. Acestea cuprind viitoarea structură a investiţiilor, nivelul comisioanelor, profilul de risc al fondului.
Primele fonduri de pensii private facultative vor investi o parte din banii contributorilor pe Bursa de Valori de la Bucureşti, având active ancorate de evoluţia indicelui BET al Bursei, au anunţat administratorii pensiilor private. De exemplu, ING Asigurări de Viaţă, prima companie
autorizată să administreze pensii private facultative (pilonul III), are pregătite două astfel de fonduri, dintre care prospectul de emisiune al primului este deja autorizat.
Companiile listate vor fi obligate să fie mai transparente
Cele doua fonduri vor investi 25% din banii contributorilor pe Bursa de Valori de la Bucureşti. Restul de 75% din activele celor două fonduri vor fi investite în instrumente cu venituri fixe, majoritatea în obligaţiuni de stat, iar o parte în obligaţiuni corporative şi puţin în instrumente de piaţă monetară. Şi Aviva Asigurări de Viaţă, a doua companie autorizată ca administrator de pensii private, are deja un prospect de emisiune pentru primul său fond.
Implementarea în România a sistemului de pensii private va obliga atât Bursa de Valori Bucureşti (BVB), cât şi companiile listate să devină mai transparente în privinţa operaţiunilor de piaţă.
Prevederi legislative despre fondurile de pensii private
- Societatea de pensii poate fi constituită în baza Legii nr.204/2006 privind pensiile facultative sau a Legii nr. 411/2004 privind pensiile administrate privat şi va necesita două decizii de autorizare din partea CSSPP, în cazul în care administratorul va dori să opereze cu aceeaşi firmă pe pilonul II şi III.
- Administratorii care doresc să activeze pe cei doi piloni cu aceeaşi societate sunt obligaţi să separe activele şi pasivele fiecărui fond administrat. Fiecare fond va avea o contabilitate
proprie, separată, fără posibilitatea transferului între fonduri sau între fonduri şi administrator.
- Pentru pilonul II, fiecare societate de administrare va putea avea un singur fond de pensii private obligatorii, spre deosebire de pilonul III, unde fiecare societate de administrare poate avea mai multe fonduri cu profil diferit de risc.
Începând de astăzi trebuie să alegem fondul de pensii pentru pilonul III (facultativ). Iar contributorii la pilonul II de pensii private obligatorii vor trebui să îşi aleagă fondul la care doresc să adere începând din luna august. Politica de investire a activelor este unul dintre principalele criterii pentru alegerea unui fond de pensii.
Prospectul schemei de pensii private trebuie să conţină informaţii detaliate despre politica de investiţii, principiile investiţionale şi riscurile luate în calcul. "În alegerea unui fond de pensii, trebuie luate în calcul reputaţia administratorului, expertiza acestuia în administrarea
fondurilor de pensii, gama de produse
/fonduri de pensii oferită (garanţii oferite, beneficii adiţionale, politica de investiţii/profilul de risc al fondului), servicii
dedicate, accesibilitate", a declarat, pentru Adevărul, Cornelia Coman, directorul adjunct al ING Asigurări de Viaţă. Încrederea în companie este un alt criteriu care va face diferenţierea în alegerea unui fond.
Prospectul trebuie să arate procedurile de gestionare a riscurilor
Dar totuşi, cum ştim că administratorul e solid financiar? "Trebuie să facă parte dintr-un grup financiar cu experienţă internaţională (prezenţă în multe ţări, vechime), să aibă expertiză şi experienţă în administrarea fondurilor de pensii, în managementul activelor, în asigurări de viaţă ca activităţi conexe. De asemenea, viitorul participant trebuie să ia în considerare ratingul administratorului şi al acţionarilor principali", mai spune Coman. Prospectul schemei de pensii private trebuie să informeze participantul la fondul de pensii despre instrumentele financiare în care investeşte administratorul şi limitele maxime pe fiecare tip de investiţie, riscurile asociate fiecărui tip de investiţii. Totodată, prospectul trebuie să arate şi procedurile de gestionare a riscurilor, structura portofoliului, persoanele responsabile cu luarea deciziilor investiţionale, precum şi despre modalitatea de schimbare a politicii de investiţii.
Primele fonduri vor investi în acţiuni la Bursa de Valori
La startul sistemului de pensii private, singurele informaţii disponibile vor fi cele din prospectele de emisiune. Acestea cuprind viitoarea structură a investiţiilor, nivelul comisioanelor, profilul de risc al fondului.
Primele fonduri de pensii private facultative vor investi o parte din banii contributorilor pe Bursa de Valori de la Bucureşti, având active ancorate de evoluţia indicelui BET al Bursei, au anunţat administratorii pensiilor private. De exemplu, ING Asigurări de Viaţă, prima companie
autorizată să administreze pensii private facultative (pilonul III), are pregătite două astfel de fonduri, dintre care prospectul de emisiune al primului este deja autorizat.
Companiile listate vor fi obligate să fie mai transparente
Cele doua fonduri vor investi 25% din banii contributorilor pe Bursa de Valori de la Bucureşti. Restul de 75% din activele celor două fonduri vor fi investite în instrumente cu venituri fixe, majoritatea în obligaţiuni de stat, iar o parte în obligaţiuni corporative şi puţin în instrumente de piaţă monetară. Şi Aviva Asigurări de Viaţă, a doua companie autorizată ca administrator de pensii private, are deja un prospect de emisiune pentru primul său fond.
Implementarea în România a sistemului de pensii private va obliga atât Bursa de Valori Bucureşti (BVB), cât şi companiile listate să devină mai transparente în privinţa operaţiunilor de piaţă.
Prevederi legislative despre fondurile de pensii private
- Societatea de pensii poate fi constituită în baza Legii nr.204/2006 privind pensiile facultative sau a Legii nr. 411/2004 privind pensiile administrate privat şi va necesita două decizii de autorizare din partea CSSPP, în cazul în care administratorul va dori să opereze cu aceeaşi firmă pe pilonul II şi III.
- Administratorii care doresc să activeze pe cei doi piloni cu aceeaşi societate sunt obligaţi să separe activele şi pasivele fiecărui fond administrat. Fiecare fond va avea o contabilitate
proprie, separată, fără posibilitatea transferului între fonduri sau între fonduri şi administrator.
- Pentru pilonul II, fiecare societate de administrare va putea avea un singur fond de pensii private obligatorii, spre deosebire de pilonul III, unde fiecare societate de administrare poate avea mai multe fonduri cu profil diferit de risc.
Romanii de "afara", impiedicati sa voteze
Guvernul nu mai vrea sa amenajeze cele 13 sectii de votare suplimentare in zonele cu multi romani. Motivul: strainatatea voteaza cu Basescu.
Pe 19 mai, romanii din strainatate vor putea spune DA sau NU pentru demiterea lui Traian Basescu in 181 de sectii de votare din 94 de tari, de pe toate continentele.
Lista acestora va fi anuntata de autoritati pe 3 sau 4 mai. Urnele nu vor fi insa de gasit decat la sediile ambasadelor sau consulatelor tarii noastre, indiferent de numarul romanilor din statul respectiv.
Deschiderea celor 13 sectii suplimentare in localitatile in care exista comunitati numeroase de romani, promise de Ministerul Afacerilor Externe pentru euroalegeri, este pusa serios la indoiala in cazul referendumului.
Mai mult, campania
de informare a diasporei, in care s-a investit masiv la referendumul din 2003 pentru modificarea Constitutiei, este practic inexistenta de aceasta data.
Spania si Italia, fara sectii suplimentare
Pentru alegerile europarlamentare, MAE se angaja in urma cu cateva luni sa obtina acordul autoritatilor locale pentru a organiza mai multe sectii de votare in Spania, Italia si Statele Unite ale Americii, tari cu importante comunitati romanesti.
Astfel, in Italia, pe langa urnele de la Roma, Genova, Treviso-Asolo si Milano, acolo unde sunt reprezentante diplomatice, romanilor li se pregateau sectii de vot la Bari, Florenta si Torino.
In Spania, urma sa se mearga la urne si in Castellon, Alcazar de San Juan, Alcala de Henares, Coslada, Almeria, Zaragoza si Alicante, nu doar in Madrid, Barcelona, Sevilla ori Valencia. Numarul sectiilor de votare din SUA se preconiza ca va creste de la 19, cate au fost la alegerile din 2004, la 22.
Pentru referendumul din 19 mai, principiul urnelor la indemana nu se mai aplica. „Din motive de timp
, poate nu se va obtine acordul statelor-gazda pentru deschiderea de sectii suplimentare in afara reprezentantelor diplomatice ale Romaniei”, a anuntat Corina Vintan, purtatorul de cuvant
al MAE.
Referendum fara campanie
Spre deosebire de referendumul din 19-20 octombrie 2003, pe 19 mai nu se vor mai amplasa nici punctele mobile
de vot la sediile asociatiilor comunitatilor de romani si ale bisericilor din zonele aflate la mare distanta de ambasade.
Daca autoritatile de la Bucuresti decretau atunci mobilizare generala pentru atragerea cetatenilor romani la urne si popularizarea intensa a evenimentului in presa locala, de data aceasta campania de informare nu a inceput inca.
La doua saptamani pana la plebiscitul pentru demiterea presedintelui, site-urile MAE sau ale reprezentantelor diplomatice nu gazduiesc informatii despre scrutinul din 19 mai.
Strategia „Invalidarea”
Piedici pentru presedinte
Limitarea numarului de sectii de votare in strainatate si lipsa unei campanii de informare scad sansele validarii referendumului. Absenta unui procent insemnat din cei 150.000 de romani din diaspora asteptati la urne, potrivit statisticilor MAE, face mai greu de atins numarul celor aproape 9 milioane de alegatori a caror prezenta este necesara pentru ca plebiscitul sa fie valabil.
Prin aceasta strategie sunt tinuti departe de urne unii dintre cei mai hotarati sustinatori ai lui Basescu. In turul al doilea al alegerilor din 2004, 72,91% dintre romanii din diaspora au votat pentru actualul presedinte suspendat. La numai o zi dupa suspendarea acestuia, un numar important de asociatii ale romanilor din strainatate faceau publica intentia de a-l sustine pentru a reveni la Cotroceni.
Temeri
Prea putine sectii de votare
Sefii asociatiilor de romani din Spania se tem ca numarul sectiilor de votare pentru referendum din orasele spaniole va fi prea mic pentru cei aproape un milion de romani stabiliti acolo.
„Daca vom fi anuntati cu numai 3-4 zile inainte de referendum ca numarul sectiilor de votare va fi marit fata de cel de la alegerile din 2004 ar fi o bataie de joc! N-am avea timp sa-i anuntam pe romani unde sunt sectiile!”, ne-a declarat Dan Ionita, seful Asociatiei Romanilor din Catalunya si Levante, zona in care se afla si orasul Castellon, unde traiesc peste 40.000 de romani.
Din circa 900.000 de romani care traiesc in aceasta tara, doar 60.000 s-au inscris pentru dreptul la vot, ne-a spus presedintele Federatiei Romanilor din Spania, Miguel Fonda Stefanescu. (Tatiana Dabija)
Reactualizare
Liste electorale noi pentru referendum
Listele electorale pentru referendumul din 19 mai au fost deja reactualizate. „Noi am reactualizat deja listele cu alegatori conform informatiilor ce se regasesc in bazele noastre de date. Ele vor fi afisate la sediile primariilor in aceste zile. Astfel, pana la referendum, cei care nu se regasesc pe liste pot face contestatii. Mai mult, chiar si in ziua referendumului, persoanele omise de pe liste pot vota in circumscriptia electorala pe raza careia locuiesc, urmand sa fie inscrise pe o lista separata”, a explicat ieri Paul Victor Dobre, secretar de stat in Ministerul Internelor. (Raluca Dan)
CNSAS
Un securist de 82 de ani, proba PC anti-Basescu
Documentul
depus de deputatul PC Sergiu Andon la CNSAS, ca pretinsa proba a colaborarii lui Traian Basescu cu politia politica inainte de 1989, este o declaratie a unui fost ofiter de Securitate.
Potrivit unor surse din CNSAS, marturia lui, filmata si inscriptionata pe un CD, cum ca l-ar fi cunoscut pe Basescu in structurile fostei Securitati, nu poate fi insa luata serios in calcul.
„Apa chioara. Este vorba de declaratia unui securist de 82 de ani care insira niste lucruri despre Basescu si nu poate fi tras la raspundere. La varsta lui, daca il dai in judecata pentru o declaratie falsa, scoate certificate medicale si scapa”, sustin sursele citate.
Chiar daca va fi subiect de discutie in Colegiu, cel mai probabil saptamana viitoare, declaratia are sanse minime sa schimbe decizia de necolaborare cu Securitatea luata in cazul lui Basescu anul trecut. „Acest Colegiu studiaza actele existente in arhiva, nu fabrica probe. Nu se examineaza probe aduse de pe strada”, a spus unul dintre membrii Colegiului. (Anca Simina)
Pe 19 mai, romanii din strainatate vor putea spune DA sau NU pentru demiterea lui Traian Basescu in 181 de sectii de votare din 94 de tari, de pe toate continentele.
Lista acestora va fi anuntata de autoritati pe 3 sau 4 mai. Urnele nu vor fi insa de gasit decat la sediile ambasadelor sau consulatelor tarii noastre, indiferent de numarul romanilor din statul respectiv.
Deschiderea celor 13 sectii suplimentare in localitatile in care exista comunitati numeroase de romani, promise de Ministerul Afacerilor Externe pentru euroalegeri, este pusa serios la indoiala in cazul referendumului.
Mai mult, campania
de informare a diasporei, in care s-a investit masiv la referendumul din 2003 pentru modificarea Constitutiei, este practic inexistenta de aceasta data.
Spania si Italia, fara sectii suplimentare
Pentru alegerile europarlamentare, MAE se angaja in urma cu cateva luni sa obtina acordul autoritatilor locale pentru a organiza mai multe sectii de votare in Spania, Italia si Statele Unite ale Americii, tari cu importante comunitati romanesti.
Astfel, in Italia, pe langa urnele de la Roma, Genova, Treviso-Asolo si Milano, acolo unde sunt reprezentante diplomatice, romanilor li se pregateau sectii de vot la Bari, Florenta si Torino.
In Spania, urma sa se mearga la urne si in Castellon, Alcazar de San Juan, Alcala de Henares, Coslada, Almeria, Zaragoza si Alicante, nu doar in Madrid, Barcelona, Sevilla ori Valencia. Numarul sectiilor de votare din SUA se preconiza ca va creste de la 19, cate au fost la alegerile din 2004, la 22.
Pentru referendumul din 19 mai, principiul urnelor la indemana nu se mai aplica. „Din motive de timp
, poate nu se va obtine acordul statelor-gazda pentru deschiderea de sectii suplimentare in afara reprezentantelor diplomatice ale Romaniei”, a anuntat Corina Vintan, purtatorul de cuvant
al MAE.
Referendum fara campanie
Spre deosebire de referendumul din 19-20 octombrie 2003, pe 19 mai nu se vor mai amplasa nici punctele mobile
de vot la sediile asociatiilor comunitatilor de romani si ale bisericilor din zonele aflate la mare distanta de ambasade.
Daca autoritatile de la Bucuresti decretau atunci mobilizare generala pentru atragerea cetatenilor romani la urne si popularizarea intensa a evenimentului in presa locala, de data aceasta campania de informare nu a inceput inca.
La doua saptamani pana la plebiscitul pentru demiterea presedintelui, site-urile MAE sau ale reprezentantelor diplomatice nu gazduiesc informatii despre scrutinul din 19 mai.
Strategia „Invalidarea”
Piedici pentru presedinte
Limitarea numarului de sectii de votare in strainatate si lipsa unei campanii de informare scad sansele validarii referendumului. Absenta unui procent insemnat din cei 150.000 de romani din diaspora asteptati la urne, potrivit statisticilor MAE, face mai greu de atins numarul celor aproape 9 milioane de alegatori a caror prezenta este necesara pentru ca plebiscitul sa fie valabil.
Prin aceasta strategie sunt tinuti departe de urne unii dintre cei mai hotarati sustinatori ai lui Basescu. In turul al doilea al alegerilor din 2004, 72,91% dintre romanii din diaspora au votat pentru actualul presedinte suspendat. La numai o zi dupa suspendarea acestuia, un numar important de asociatii ale romanilor din strainatate faceau publica intentia de a-l sustine pentru a reveni la Cotroceni.
Temeri
Prea putine sectii de votare
Sefii asociatiilor de romani din Spania se tem ca numarul sectiilor de votare pentru referendum din orasele spaniole va fi prea mic pentru cei aproape un milion de romani stabiliti acolo.
„Daca vom fi anuntati cu numai 3-4 zile inainte de referendum ca numarul sectiilor de votare va fi marit fata de cel de la alegerile din 2004 ar fi o bataie de joc! N-am avea timp sa-i anuntam pe romani unde sunt sectiile!”, ne-a declarat Dan Ionita, seful Asociatiei Romanilor din Catalunya si Levante, zona in care se afla si orasul Castellon, unde traiesc peste 40.000 de romani.
Din circa 900.000 de romani care traiesc in aceasta tara, doar 60.000 s-au inscris pentru dreptul la vot, ne-a spus presedintele Federatiei Romanilor din Spania, Miguel Fonda Stefanescu. (Tatiana Dabija)
Reactualizare
Liste electorale noi pentru referendum
Listele electorale pentru referendumul din 19 mai au fost deja reactualizate. „Noi am reactualizat deja listele cu alegatori conform informatiilor ce se regasesc in bazele noastre de date. Ele vor fi afisate la sediile primariilor in aceste zile. Astfel, pana la referendum, cei care nu se regasesc pe liste pot face contestatii. Mai mult, chiar si in ziua referendumului, persoanele omise de pe liste pot vota in circumscriptia electorala pe raza careia locuiesc, urmand sa fie inscrise pe o lista separata”, a explicat ieri Paul Victor Dobre, secretar de stat in Ministerul Internelor. (Raluca Dan)
CNSAS
Un securist de 82 de ani, proba PC anti-Basescu
Documentul
depus de deputatul PC Sergiu Andon la CNSAS, ca pretinsa proba a colaborarii lui Traian Basescu cu politia politica inainte de 1989, este o declaratie a unui fost ofiter de Securitate.
Potrivit unor surse din CNSAS, marturia lui, filmata si inscriptionata pe un CD, cum ca l-ar fi cunoscut pe Basescu in structurile fostei Securitati, nu poate fi insa luata serios in calcul.
„Apa chioara. Este vorba de declaratia unui securist de 82 de ani care insira niste lucruri despre Basescu si nu poate fi tras la raspundere. La varsta lui, daca il dai in judecata pentru o declaratie falsa, scoate certificate medicale si scapa”, sustin sursele citate.
Chiar daca va fi subiect de discutie in Colegiu, cel mai probabil saptamana viitoare, declaratia are sanse minime sa schimbe decizia de necolaborare cu Securitatea luata in cazul lui Basescu anul trecut. „Acest Colegiu studiaza actele existente in arhiva, nu fabrica probe. Nu se examineaza probe aduse de pe strada”, a spus unul dintre membrii Colegiului. (Anca Simina)
Sanatate din pix
Medicii pierd o groaza din timpul de munca cu hartogaria * Pe de alta parte, ei considera ca sunt prost platiti in raport cu volumul de munca
Medicii pierd zilnic intre 20 si 50% din timpul de lucru completand acte sau cu alte activitati birocratice, fapt care in multe situatii reduce dramatic timpul care revine consultatiei bolnavilor, potrivit unei cercetari sociologice realizata la cererea Colegiului Medicilor
Iasi.
Peste 40% dintre doctorii inclusi in acest studiu sustin ca acorda pacientului intre 50 si 80% din timp, rezultand ca intre 50 si 20% din activitate este birocratie, adica multe acte realizate zilnic. "Acord atentie pacientului intre 50 si 80%", au raspuns 41,6% dintre medicii chestionati. Timpul acordat problemelor birocratice este extrem de mare, care trebuie sa determine factorii decidenti la o regandire a cadrelor in care circula documentele necesare actului medical sau organizarii sistemului
sanitar, sustin autorii cercetarii. Majoritatea medicilor repondenti considera ca volumul lor de munca in raport cu veniturile este prea mare. Conform raspunsurilor medicilor chestionati, veniturile cumulate din practica lor profesionala se situeaza in jurul sumelor de 150-200 de euro si 201-300 de euro. Medicii chestionati sustin, de asemenea, ca cele mai multe documente sunt cerute de casele de asigurari
de sanatate. Todotata, medicii cred ca Sanatatea ar trebui sa primeasca 7% din PIB. Si ritmul reformei sanitare din Romania este perceput negativ. Concret: respondentii care cred ca reforma sanitara merge intr-o directie gresita (21,2%) formeaza un grup aproape compact cu cei care cred ca ritmul este stationar (61,1%). Or, contextul actual impune reformarea profunda a intregului sistem sanitar. Acest raspuns cumulat releva o slaba incredere a medicilor in procesul reformelor sistemului sanitar din Romania. In acelasi timp, 21% considera ca reforma sanitara merge intr-o directie gresita, 61% ca este stationara, iar 18% ca merge intr-o directie buna. (C.P.)
Crosul inimilor
Institutul de Sanatate
Publica Bucuresti (ISPB), Asociatia pentru Sanatate, Educatie si Familie (ASEF) si MEDCO ii invita pe bucuresteni cu mic si mare in Parcul Tineretului duminica, 6 mai, de la ora 13.00, la a 12-a editie a Crosului Inimii. Voluntarii ISPB, ASEF si MEDCO vor oferi masurari gratuite de tensiune arteriala, de greutate si procentaj de grasime corporala, vor distribui carti si pliante, vor "ghici" in stilul actual de viata
al unora - "anii care-i mai separa de atacul de cord final", dar mai ales ii vor consilia cardio-preventiv pentru a-l evita.
Medicii pierd zilnic intre 20 si 50% din timpul de lucru completand acte sau cu alte activitati birocratice, fapt care in multe situatii reduce dramatic timpul care revine consultatiei bolnavilor, potrivit unei cercetari sociologice realizata la cererea Colegiului Medicilor
Iasi.
Peste 40% dintre doctorii inclusi in acest studiu sustin ca acorda pacientului intre 50 si 80% din timp, rezultand ca intre 50 si 20% din activitate este birocratie, adica multe acte realizate zilnic. "Acord atentie pacientului intre 50 si 80%", au raspuns 41,6% dintre medicii chestionati. Timpul acordat problemelor birocratice este extrem de mare, care trebuie sa determine factorii decidenti la o regandire a cadrelor in care circula documentele necesare actului medical sau organizarii sistemului
sanitar, sustin autorii cercetarii. Majoritatea medicilor repondenti considera ca volumul lor de munca in raport cu veniturile este prea mare. Conform raspunsurilor medicilor chestionati, veniturile cumulate din practica lor profesionala se situeaza in jurul sumelor de 150-200 de euro si 201-300 de euro. Medicii chestionati sustin, de asemenea, ca cele mai multe documente sunt cerute de casele de asigurari
de sanatate. Todotata, medicii cred ca Sanatatea ar trebui sa primeasca 7% din PIB. Si ritmul reformei sanitare din Romania este perceput negativ. Concret: respondentii care cred ca reforma sanitara merge intr-o directie gresita (21,2%) formeaza un grup aproape compact cu cei care cred ca ritmul este stationar (61,1%). Or, contextul actual impune reformarea profunda a intregului sistem sanitar. Acest raspuns cumulat releva o slaba incredere a medicilor in procesul reformelor sistemului sanitar din Romania. In acelasi timp, 21% considera ca reforma sanitara merge intr-o directie gresita, 61% ca este stationara, iar 18% ca merge intr-o directie buna. (C.P.)
Crosul inimilor
Institutul de Sanatate
Publica Bucuresti (ISPB), Asociatia pentru Sanatate, Educatie si Familie (ASEF) si MEDCO ii invita pe bucuresteni cu mic si mare in Parcul Tineretului duminica, 6 mai, de la ora 13.00, la a 12-a editie a Crosului Inimii. Voluntarii ISPB, ASEF si MEDCO vor oferi masurari gratuite de tensiune arteriala, de greutate si procentaj de grasime corporala, vor distribui carti si pliante, vor "ghici" in stilul actual de viata
al unora - "anii care-i mai separa de atacul de cord final", dar mai ales ii vor consilia cardio-preventiv pentru a-l evita.
7 ore pe zi, 3.000 de euro pe luna: francezii cauta auditori romani
Francezii deschid piata muncii pentru statele proaspat intrate in UE in cazul a 30 de meserii, printre care auditul financiar, contabilitatea, informatica si ingineria.
Autoritatile franceze au anuntat introducerea unor noi meserii in lista domeniilor in care Franta are deficit de forta de munca, lista stabilita in mai 2006, potrivit publicatiei Les Echos. Pe linga cele sapte mari sectoare „liberalizate” in 2006, noua lista ce urmeaza a fi definitivata saptamina aceasta de Ministerul Muncii si cel al Internelor din Franta va cuprinde domenii ca audit, informatica sau industrie.
Publicatia franceza sustine ca accesul la cele aproape 100 de meserii deficitare sau „deschise” se face fara restrictii pentru muncitorii din Europa de Est, in timp
ce piata muncii franceze nu se va deschide total decit abia in 2011, dupa perioada de tranzitie.
Portalul EURES care contine oferte de angajare din Uniunea Europeana avea ieri aproape 30 de joburi disponibile in Franta in domeniul „Specialisti in informatica, inginerie si stiinte” si 40 de locuri vacante in domeniul „Alti specialisti cu ocupatii intelectuale si stiintifice”. Astfel, pe site erau postate doua joburi de auditor, la o companie franceza de expertiza contabila si audit din Ile de France, cu un salariu intre 29.000-36.000 de euro anual. Contractul este permanent, cu un program saptaminal de 35 de ore, iar candidatii trebuie sa fi absolvit invatamintul superior si sa aiba experienta de pina la un an.
Mai multe locuri de munca vacante erau postate pentru functia de contabil sau consultant contabil. Astfel, cei care se angajeaza pe o astfel de pozitie pot cistiga intre 1.400 de euro si 2.700 de euro pe luna, in functie de responsabilitati si de compania angajatoare. De asemenea, in ceea ce priveste domeniul informaticii, site-ul oferea o serie de joburi cu salarii cuprinse intre 700 de euro, pentru part time webmaster, si 2.500 – 3.500 de euro pe luna pentru ingineri.
*
Valul precedent
Franta a stabilit lista cu domeniile „deschise” in mai 2006, destinata statelor care au aderat la UE in 2004 si carora le-a impus masuri tranzitorii pina in 2011, lista valabila si pentru Romania si Bulgaria de la 1 ianuarie 2007. Aceasta permitea accesul in constructii si lucrari publice, industria hoteliera, agricultura, mecanica, prelucrare, comert si salubritate. Insa Franta va deschide in curind accesul si specialistilor din alte domenii, astfel ca romanii ar putea sa mearga sa munceasca in Franta pe posturi de contabil-auditor sau specialist IT.
Autoritatile franceze au anuntat introducerea unor noi meserii in lista domeniilor in care Franta are deficit de forta de munca, lista stabilita in mai 2006, potrivit publicatiei Les Echos. Pe linga cele sapte mari sectoare „liberalizate” in 2006, noua lista ce urmeaza a fi definitivata saptamina aceasta de Ministerul Muncii si cel al Internelor din Franta va cuprinde domenii ca audit, informatica sau industrie.
Publicatia franceza sustine ca accesul la cele aproape 100 de meserii deficitare sau „deschise” se face fara restrictii pentru muncitorii din Europa de Est, in timp
ce piata muncii franceze nu se va deschide total decit abia in 2011, dupa perioada de tranzitie.
Portalul EURES care contine oferte de angajare din Uniunea Europeana avea ieri aproape 30 de joburi disponibile in Franta in domeniul „Specialisti in informatica, inginerie si stiinte” si 40 de locuri vacante in domeniul „Alti specialisti cu ocupatii intelectuale si stiintifice”. Astfel, pe site erau postate doua joburi de auditor, la o companie franceza de expertiza contabila si audit din Ile de France, cu un salariu intre 29.000-36.000 de euro anual. Contractul este permanent, cu un program saptaminal de 35 de ore, iar candidatii trebuie sa fi absolvit invatamintul superior si sa aiba experienta de pina la un an.
Mai multe locuri de munca vacante erau postate pentru functia de contabil sau consultant contabil. Astfel, cei care se angajeaza pe o astfel de pozitie pot cistiga intre 1.400 de euro si 2.700 de euro pe luna, in functie de responsabilitati si de compania angajatoare. De asemenea, in ceea ce priveste domeniul informaticii, site-ul oferea o serie de joburi cu salarii cuprinse intre 700 de euro, pentru part time webmaster, si 2.500 – 3.500 de euro pe luna pentru ingineri.
*
Valul precedent
Franta a stabilit lista cu domeniile „deschise” in mai 2006, destinata statelor care au aderat la UE in 2004 si carora le-a impus masuri tranzitorii pina in 2011, lista valabila si pentru Romania si Bulgaria de la 1 ianuarie 2007. Aceasta permitea accesul in constructii si lucrari publice, industria hoteliera, agricultura, mecanica, prelucrare, comert si salubritate. Insa Franta va deschide in curind accesul si specialistilor din alte domenii, astfel ca romanii ar putea sa mearga sa munceasca in Franta pe posturi de contabil-auditor sau specialist IT.
Santierul de pe DN1, prelungit cu cel putin un cincinal
CALVARUL SOFERILOR care doresc sa iasa spre nordul Bucurestiului va continua pentru inca cel putin un cincinal. Alte santiere, pentru metroul spre Otopeni, se vor deschide chiar cand se vor termina podurile si pasajele la care se lucreaza acum pe banii si nervii contribuabililor. Acestea au devenit necesare imediat dupa aparitia hipermagazinelor private amplasate adesea la limita legii de o parte si de alta a DN1, cea mai circulata artera din Romania. Aici, Primaria Capitalei s-a spalat pe maini si a dat in administrarea
Ministerului Transporturilor (Companiei
Nationale de Drumuri si Autostrazi) Soseaua Bucuresti-Ploiesti. Ministerul a dat lucrarile pe mana celor de la Lena Construcoes, cu toate ca alte autoritati romane s-au plans de serviciile
firmei portugheze.
In prezent, o banca japoneza - JBIC - a trimis la Bucuresti o misiune de specialisti SAPROF, care analizeaza fezabilitatea unei linii de metrou spre Aeroportul Otopeni, in vederea finantarii proiectului. Din cele doua variante (una care lega Gara Basarab de viitorul terminal de la Otopeni), a fost aleasa cea care pleaca din Piata Victoriei si trece prin viitoarele statii 1 Mai, Turda, Domenii, Parcul Copilului, Expozitiei, Piata Presei Libere, Gara Baneasa, Cartierul Baneasa, Aeroportul Baneasa, Institutul Baneasa, Meteo Baneasa, Privighetorilor, Padina, Soseaua de Centura, Otopeni Sud, Otopeni Centru, Otopeni Nord, pana la Aeroportul Henri Coanda (Otopeni). Pe lungimea de 15.793 metri, tronsonul de metrou va avea in total 19 statii si urmareste scaderea traficului
rutier si a numarului de accidente, imbunatatirea conditiilor de mediu, prin scaderea zgomotului si a poluarii, precum si promovarea turismului si a zonelor rezidentiale si dezvoltarea suburbiilor din nord.
Ministerului Transporturilor (Companiei
Nationale de Drumuri si Autostrazi) Soseaua Bucuresti-Ploiesti. Ministerul a dat lucrarile pe mana celor de la Lena Construcoes, cu toate ca alte autoritati romane s-au plans de serviciile
firmei portugheze.
In prezent, o banca japoneza - JBIC - a trimis la Bucuresti o misiune de specialisti SAPROF, care analizeaza fezabilitatea unei linii de metrou spre Aeroportul Otopeni, in vederea finantarii proiectului. Din cele doua variante (una care lega Gara Basarab de viitorul terminal de la Otopeni), a fost aleasa cea care pleaca din Piata Victoriei si trece prin viitoarele statii 1 Mai, Turda, Domenii, Parcul Copilului, Expozitiei, Piata Presei Libere, Gara Baneasa, Cartierul Baneasa, Aeroportul Baneasa, Institutul Baneasa, Meteo Baneasa, Privighetorilor, Padina, Soseaua de Centura, Otopeni Sud, Otopeni Centru, Otopeni Nord, pana la Aeroportul Henri Coanda (Otopeni). Pe lungimea de 15.793 metri, tronsonul de metrou va avea in total 19 statii si urmareste scaderea traficului
rutier si a numarului de accidente, imbunatatirea conditiilor de mediu, prin scaderea zgomotului si a poluarii, precum si promovarea turismului si a zonelor rezidentiale si dezvoltarea suburbiilor din nord.
In Moldova a sosit in vizita o delegatie a Corporatiei Provocarile Mileniului
In perioada 2-6 mai in Republica Moldova se afla in vizita de lucru o echipa de experti economisti din cadrul Corporatiei Provocarile Mileniului.
Echipa este condusa de Christopher P. Williams, directorul de tara pentru Republica Moldova. Scopul principal al misiunii de experti a Corporatiei este consultarea Guvernului Moldovei in etapa initiala de elaborare a Programului
, precum si stabilirea mai multor intrevederi si discutii cu reprezentantii Guvernului, sectorului privat, societatii civile si ai organizatiilor internationale ce activeaza in Moldova privind procesul de realizare a propunerii Compact.
In debutul vizitei, expertii Corporatiei au avut o intrevedere cu Zinaida Grecianii, prim-viceprim-ministru, care de asemenea este si coordonator national al Comitetului de Monitorizare a procesului de elaborare a Propunerii Compact in cadrul Programului Provocarile Mileniului.
Zinaida Grecianii a mentionat importanta Programului Compact pentru Republica Moldova si excelenta colaborare a Guvernului cu Corporatia Provocarile Mileniului. Totodata, prim-vicepremierul a specificat ca Moldova este extrem de interesata de succesul elaborarii propunerii Compact si ca suportul conducerii tarii si al intregii societati este de neglijat.
La rindul sau, expertii Corporatiei au declarat ca buna cooperare de viitor intre parti va fi unul din factorii prioritari ca propunerea de tara sa fie elaborata in timp
util si cu un randament maxim. Economistii Corporatiei si-au exprimat speranta ca sugestiile si comentariile oferite grupului national de experti tehnici, care vor sta la baza elaborarii Programului Compact, vor fi extrem de utile la realizarea propunerii de tara.
Echipa este condusa de Christopher P. Williams, directorul de tara pentru Republica Moldova. Scopul principal al misiunii de experti a Corporatiei este consultarea Guvernului Moldovei in etapa initiala de elaborare a Programului
, precum si stabilirea mai multor intrevederi si discutii cu reprezentantii Guvernului, sectorului privat, societatii civile si ai organizatiilor internationale ce activeaza in Moldova privind procesul de realizare a propunerii Compact.
In debutul vizitei, expertii Corporatiei au avut o intrevedere cu Zinaida Grecianii, prim-viceprim-ministru, care de asemenea este si coordonator national al Comitetului de Monitorizare a procesului de elaborare a Propunerii Compact in cadrul Programului Provocarile Mileniului.
Zinaida Grecianii a mentionat importanta Programului Compact pentru Republica Moldova si excelenta colaborare a Guvernului cu Corporatia Provocarile Mileniului. Totodata, prim-vicepremierul a specificat ca Moldova este extrem de interesata de succesul elaborarii propunerii Compact si ca suportul conducerii tarii si al intregii societati este de neglijat.
La rindul sau, expertii Corporatiei au declarat ca buna cooperare de viitor intre parti va fi unul din factorii prioritari ca propunerea de tara sa fie elaborata in timp
util si cu un randament maxim. Economistii Corporatiei si-au exprimat speranta ca sugestiile si comentariile oferite grupului national de experti tehnici, care vor sta la baza elaborarii Programului Compact, vor fi extrem de utile la realizarea propunerii de tara.
FMI ne va acorda sprijin in realizarea initiativelor sefului statului de liberalizare a economiei
Presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a avut o intrevedere cu Thomas Richardson, sef al Misiunii pentru Moldova din cadrul Departamentului Europa al FMI.
Thomas Richardson a remarcat evolutiile pozitive inregistrate in Republica Moldova in realizarea politicilor economice si financiare, evidentiind, in special, performantele obtinute la capitolul executarea bugetului si diminuarea ratei inflatiei. Oficialul FMI s-a aratat impresionat de faptul ca acumularile veniturilor la bugetul de stat, in primele patru luni ale anului curent, au depasit cu 42,5 % indicatorii din perioada de referinta a anului trecut.
Performantele atinse de autoritatile moldovenesti in dezvoltarea financiar-economica, precum si dialogul eficient si constructiv cu Fondul Monetar International inspira optimism privitor la perspectiva relatiilor Republicii Moldova cu FMI si acordarea in termenele stabilite a volumului prevazut de finantare pentru Moldova, a afirmat Thomas Richardson.
Conducatorul misiunii FMI a mai precizat ca reactia economiei
moldovenesti la factorii nefavorabili externi din anul 2006 ii permite misiunii FMI sa aprecieze in mod optimist stabilitatea acesteia si sa faca prognoze privind indicatorii ce vor fi inregistrati in anul 2007.
In alta ordine de idei, Thomas Richardson a exprimat disponibilitatea FMI de a acorda partii moldovenesti sprijin in realizarea cu succes a initiativelor Presedintelui Republicii Moldova privind liberalizarea economiei. Potrivit afirmatiilor reprezentantului FMI, misiunea Fondului Monetar International isi propune drept scop sustinerea autoritatilor moldovenesti in evitarea riscurilor inerente oricaror procese de reforme.
La rindul sau, seful statului a exprimat gratitudine misiunii FMI pentru intelegerea si sustinerea initiativelor de reforma economica si fiscala, lansate recent in tara noastra, accentuind ca autoritatile moldovenesti conteaza mult pe suportul Fondului Monetar International in implementarea cu succes a acestora. Presedintele Vladimir Voronin a apreciat inalt relatiile existente intre misiunea FMI si Guvernul Republicii Moldova, subliniind interesul partii moldovenesti pentru intensificarea cooperarii cu aceasta prestigioasa institutie financiara.
Thomas Richardson a remarcat evolutiile pozitive inregistrate in Republica Moldova in realizarea politicilor economice si financiare, evidentiind, in special, performantele obtinute la capitolul executarea bugetului si diminuarea ratei inflatiei. Oficialul FMI s-a aratat impresionat de faptul ca acumularile veniturilor la bugetul de stat, in primele patru luni ale anului curent, au depasit cu 42,5 % indicatorii din perioada de referinta a anului trecut.
Performantele atinse de autoritatile moldovenesti in dezvoltarea financiar-economica, precum si dialogul eficient si constructiv cu Fondul Monetar International inspira optimism privitor la perspectiva relatiilor Republicii Moldova cu FMI si acordarea in termenele stabilite a volumului prevazut de finantare pentru Moldova, a afirmat Thomas Richardson.
Conducatorul misiunii FMI a mai precizat ca reactia economiei
moldovenesti la factorii nefavorabili externi din anul 2006 ii permite misiunii FMI sa aprecieze in mod optimist stabilitatea acesteia si sa faca prognoze privind indicatorii ce vor fi inregistrati in anul 2007.
In alta ordine de idei, Thomas Richardson a exprimat disponibilitatea FMI de a acorda partii moldovenesti sprijin in realizarea cu succes a initiativelor Presedintelui Republicii Moldova privind liberalizarea economiei. Potrivit afirmatiilor reprezentantului FMI, misiunea Fondului Monetar International isi propune drept scop sustinerea autoritatilor moldovenesti in evitarea riscurilor inerente oricaror procese de reforme.
La rindul sau, seful statului a exprimat gratitudine misiunii FMI pentru intelegerea si sustinerea initiativelor de reforma economica si fiscala, lansate recent in tara noastra, accentuind ca autoritatile moldovenesti conteaza mult pe suportul Fondului Monetar International in implementarea cu succes a acestora. Presedintele Vladimir Voronin a apreciat inalt relatiile existente intre misiunea FMI si Guvernul Republicii Moldova, subliniind interesul partii moldovenesti pentru intensificarea cooperarii cu aceasta prestigioasa institutie financiara.
Acordul de împrumut cu Banca Mondială privind proiectul de reabilitare a drumurilor a fost semnat la Chişinău
Acordul de împrumut în valoare de 16 mln USD a fost semnat, joi, la Chişinău cu Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare (AID), care este o subdiviziune a Băncii Mondiale. Banii vor fi acordaţi în condiţii preferenţiale AID, fără dobândă, pe un termen de 40 ani, inclusiv o perioadă de graţie de 10 ani.
Acordul de împrumut a fost semnat de Edward Brown, directorul Băncii Mondiale pentru Moldova, şi Mihai Pop, ministrul Finanţelor.
"Este primul credit acordat de Banca
Mondială pentru reconstrucţia drumurilor", a declarat Edward Brown. În acelaşi context, Mihai Pop a afirmat că drumurile deteriorate devin un impediment în atragerea investiţiilor în R.Moldova, atât a celor locale, cât şi a celor străine.
Prezent la ceremonia de semnare a creditului, Vasile Ursu, ministrul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor, a menţionat că în prezent 80% din drumurile Republicii Moldova sunt degradate. Pentru a soluţiona situaţia în acest domeniu a fost elaborată o Strategie de dezvoltare a drumurilor pentru o perioadă de 10-15 ani, a spus ministrul.
Ursu a precizat că împrumutul oferit de Banca Mondială va fi utilizat pentru finisarea lucrărilor de reconstrucţie a traseului Sărăteni-Bălţi. Firmele de construcţii urmează să fie selectate cu suportul Băncii Mondiale în cadrul unor tendere internaţionale.
Potrivit lui Ursu, 11 mln USD din creditul Băncii Mondiale vor fi folosite nemijlocit pentru lucrările de construcţie, iar 5 mln USD - pentru lucrările de proiectare.
Vasile Ursu nu a exclus că dacă aceste mijloace financiare nu vor fi suficiente pentru finisarea lucrărilor planificate, ar putea fi negociat un nou proiect cu Banca Mondială.
Costul
total al proiectului de reabilitare a drumurilor este de 50 mln USD. Proiectul va fi cofinanţat de către Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi de Banca Europeană de Investiţii, care vor contribui cu câte 12,5 mln euro fiecare.
Proiectul presupune reabilitarea unei porţiuni de circa 200 km de drumuri. La fel, acesta are drept scop îmbunătăţirea capacităţii Administraţiei de Stat a Drumurilor pentru gestiunea efectivă a reţelei drumurilor, precum şi întreţinerea, reabilitarea acestora şi elaborarea programelor investiţionale în acest sector.
Proiectul urmează a fi implementat în decurs de patru ani, până la mijlocul anului 2011 de către Administraţia de Stat a Drumurilor, sub supravegherea Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor.
Republica Moldova dispune de o reţea de drumuri cu lungimea de circa 9,5 mii kilometri, dintre care 3,3 mii - naţionale şi 6,1 mii km - locale. Peste 90% din reţeaua rutieră din RM are durata de serviciu
depăşită.
Guvernul a anunţat că în anul 2007 se va da prioritate proiectelor de construcţie a traseelor Chişinău-Leuşeni, Chişinău-Comrat, Orhei-Rezina şi Chişinău-Bălţi. Concomitent, se planifică demararea proiectului de construcţie a traseului Criva-Giurgiuleşti, prin atragerea unui investitor strategic.
Acordul de împrumut a fost semnat de Edward Brown, directorul Băncii Mondiale pentru Moldova, şi Mihai Pop, ministrul Finanţelor.
"Este primul credit acordat de Banca
Mondială pentru reconstrucţia drumurilor", a declarat Edward Brown. În acelaşi context, Mihai Pop a afirmat că drumurile deteriorate devin un impediment în atragerea investiţiilor în R.Moldova, atât a celor locale, cât şi a celor străine.
Prezent la ceremonia de semnare a creditului, Vasile Ursu, ministrul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor, a menţionat că în prezent 80% din drumurile Republicii Moldova sunt degradate. Pentru a soluţiona situaţia în acest domeniu a fost elaborată o Strategie de dezvoltare a drumurilor pentru o perioadă de 10-15 ani, a spus ministrul.
Ursu a precizat că împrumutul oferit de Banca Mondială va fi utilizat pentru finisarea lucrărilor de reconstrucţie a traseului Sărăteni-Bălţi. Firmele de construcţii urmează să fie selectate cu suportul Băncii Mondiale în cadrul unor tendere internaţionale.
Potrivit lui Ursu, 11 mln USD din creditul Băncii Mondiale vor fi folosite nemijlocit pentru lucrările de construcţie, iar 5 mln USD - pentru lucrările de proiectare.
Vasile Ursu nu a exclus că dacă aceste mijloace financiare nu vor fi suficiente pentru finisarea lucrărilor planificate, ar putea fi negociat un nou proiect cu Banca Mondială.
Costul
total al proiectului de reabilitare a drumurilor este de 50 mln USD. Proiectul va fi cofinanţat de către Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi de Banca Europeană de Investiţii, care vor contribui cu câte 12,5 mln euro fiecare.
Proiectul presupune reabilitarea unei porţiuni de circa 200 km de drumuri. La fel, acesta are drept scop îmbunătăţirea capacităţii Administraţiei de Stat a Drumurilor pentru gestiunea efectivă a reţelei drumurilor, precum şi întreţinerea, reabilitarea acestora şi elaborarea programelor investiţionale în acest sector.
Proiectul urmează a fi implementat în decurs de patru ani, până la mijlocul anului 2011 de către Administraţia de Stat a Drumurilor, sub supravegherea Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor.
Republica Moldova dispune de o reţea de drumuri cu lungimea de circa 9,5 mii kilometri, dintre care 3,3 mii - naţionale şi 6,1 mii km - locale. Peste 90% din reţeaua rutieră din RM are durata de serviciu
depăşită.
Guvernul a anunţat că în anul 2007 se va da prioritate proiectelor de construcţie a traseelor Chişinău-Leuşeni, Chişinău-Comrat, Orhei-Rezina şi Chişinău-Bălţi. Concomitent, se planifică demararea proiectului de construcţie a traseului Criva-Giurgiuleşti, prin atragerea unui investitor strategic.
miercuri, 17 decembrie 2008
Investitorii straini au facut piata ieri
Bursa a continuat sa creasca in sedinta de ieri, pe o lichiditate foarte ridicata, ce a amintit de luna ianuarie a acestui an, rulajul pietei atingand 26 de milioane de euro.
Brokerii cred ca volumele in crestere sunt datorate intrarilor de capital strain pe piata, in principal ca urmare a raportului favorabil de tara, care a facut certa data de aderare a Romaniei la UE.
"Este clar in momentul de fata ca piata o fac strainii, in conditiile apropierii aderarii la UE, fapt ce a deblocat fonduri care au reglementari interne stricte cu privire la profilul de risc al investitiilor. Daca piata se mentine pe actualul palier de preturi, lichiditatea va scadea, in caz contrar aceasta va fi alimentata de marcarile de profit in conditiile unor cotatii in crestere. Presiunea puternica la cumparare se observa pe piata cam de o saptamana", spune Rares Nilas, directorul BT Securities.
Brokerii cred ca volumele in crestere sunt datorate intrarilor de capital strain pe piata, in principal ca urmare a raportului favorabil de tara, care a facut certa data de aderare a Romaniei la UE.
"Este clar in momentul de fata ca piata o fac strainii, in conditiile apropierii aderarii la UE, fapt ce a deblocat fonduri care au reglementari interne stricte cu privire la profilul de risc al investitiilor. Daca piata se mentine pe actualul palier de preturi, lichiditatea va scadea, in caz contrar aceasta va fi alimentata de marcarile de profit in conditiile unor cotatii in crestere. Presiunea puternica la cumparare se observa pe piata cam de o saptamana", spune Rares Nilas, directorul BT Securities.
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)
