Poliţia caută celule al-Qaida în întreaga ţară, iar autorităţile îndeamnă cetăţenii pe picior de plecare în vacanţă să fie vigilenţi şi să se aştepte la orice, la fel ca în iulie 2005
Marea Britanie scapă la mustaţă de un nou val de atentate
Mai multe imagini...
Premierul britanic, Gordon Brown, şi-a început mandatul într-un stat care a ajuns la nivelul „critic” (cel mai ridicat) de alertă teroristă în numai patru zile de la preluarea funcţiei. Maşinile-capcană descoperite în inima
Londrei, vineri, trebuiau să fie numai preludiul unui val de atentate care să cuprindă întreaga ţară, inclusiv Scoţia, locul de baştină al lui Brown.
Dar – la fel ca pe 21 iulie 2005, când a fost dejucată o nouă serie de atentate, după ce patru explozii zguduiseră Londra cu două săptămâni înainte – autorităţile au reuşit să prevină un măcel. Sâmbătă, o maşină de teren în flăcări a forţat intrarea în aeroportul din Glasgow, dar s-a izbit de o clădire, fără să sară în aer.
Doi terorişti în flăcări au ieşit din vehicul, strigând „Allah! Allah!”, fiind salvaţi de la moarte şi capturaţi, în timp
ce trupul unui al treilea a fost descoperit carbonizat. Incidentul, intervenit la 38 de ore după ce la Londra au fost descoperite două maşini umplute cu canistre de benzină, butelii de gaz şi cuie (ce s-ar fi transformat în schije care ar fi putut ucide zeci de trecători), a dus la închiderea aeroportului din Glasgow şi la transformarea altor aeroporturi britanice în cetăţi sub asediu.
Unele curse au fost anulate, altele – întârziate, iar turiştii pregătiţi de vacanţă (sâmbătă a fost prima zi de vacanţă pentru şcolile britanice) au rămas blocaţi în terminale. Mai multe ore, oamenii au fost ţinuţi în aeronave, în sălile de aşteptare sau chiar pe pistă, sub o uşoară ploaie de vară, până ce forţele de securitate ale aeroportului s-au convins că nu mai există altă celulă teroristă care să atace.
Fără să anunţe dejucarea unui alt atentat, autorităţile au închis pentru câteva ore şi aeroportul din Liverpool, creând impresia că Marea Britanie e atacată din mai multe părţi. Anunţarea oficială a nivelului „critic” de alertă nu a fost de natură să liniştească populaţia, pentru că orice britanic a învăţat, în ultimii doi ani, că acest nivel de alertă desemnează „un atac iminent”.
Însuşi premierul Gordon Brown a apărut la televiziune, după o conferinţă de urgenţă în camera blindată denumită „Cobra” de la reşedinţa din Downing Street 10, cerând sprijinul populaţiei. „Vreau ca toţi britanicii să fie vigilenţi şi vreau ca ei să sprijine poliţia şi toate autorităţile în deciziile dificile pe care trebuie să le ia”, a declarat Brown.
El nu a putut să ofere detalii despre acest nou val de teroare abătut asupra Regatului Unit, însă New York Times citează „un oficial occidental” care e convins că teroriştii fac parte din cei 2.000 de suspecţi pe care serviciile
secrete îi estimează a se afla pe teritoriul Regatului Unit.
Atentatorii de la Glasgow au fost descrişi de martori drept sud-asiatici, iar unele surse din serviciile secrete consideră că sunt celule locale, fără legătură cu al-Qaida, teorie probată de pregătirea defectuoasă a atentatelor.
La Glasgow, unul dintre cei capturaţi nu a reuşit să-şi detoneze centura explozivă legată de corp, a cărei descoperire a fost, totuşi, tardivă, fiind nevoie ca spitalul unde era internat teroristul să fie evacuat. În schimb, există şi opinia că, în ciuda slabei pregătiri practice, la Londra teroriştii învăţaseră bine lecţia unui atentat cu multe victime. Detonarea primei maşini ar fi scos sute de oameni pe străzi, iar cea de-a doua explozie ar fi desăvârşit măcelul.
luni, 23 februarie 2009
Explozii la o uzină chimică din Marea Britanie
Mai multe explozii au avut loc astăzi la o uzină chimică din oraşul britanic Ribbleton, situat la 330 de kilometri de Londra, a anunţat poliţia britanică, citată de Associated Press. Deocamdată, nu se cunoaşte cauza exactă a deflagraţiilor, de care poliţia a aflat la 8.15, ora României.
Potrivit primelor date, mai multe recipiente cu produse
chimice au sărit în aer. Serviciul
de pompieri din Lancanshire au precizat că în uzină se aflau aproximativ 62.000 de litri de lichide inflamabile. O parte dintr-o autostradă care trece prin regiune a fost închisă.
Potrivit primelor date, mai multe recipiente cu produse
chimice au sărit în aer. Serviciul
de pompieri din Lancanshire au precizat că în uzină se aflau aproximativ 62.000 de litri de lichide inflamabile. O parte dintr-o autostradă care trece prin regiune a fost închisă.
Portugalia, lider UE in vremuri grele
Portugalia a preluat ieri presedintia Uniunii Europene (UE), intr-un moment dificil, in care tot mai multe dosare politice aflate pe agenda europeana genereaza divergente intre membrii comunitari, relatiile externe ale Uniunii nu stau tocmai pe roze, iar scena internationala se confrunta cu crize a caror rezolvare pare putin probabila.
In pofida succesului presedintiei germane - care in primele sase luni ale lui 2007 a reusit sa rezolve o parte importanta din problemele cele mai presante ale UE - liderul guvernului de la Lisabona, Jose Socrates, are in fata sase luni grele.
La finalul mandatului in care a condus UE - poate prea putin transparent si cam centralist - Berlinul se poate lauda cu succese incontestabile: in ciuda obiectiilor uneori iritante ale Poloniei, reforma institutionala a fost demarata, planul de combatere a incalzirii globale a fost adoptat, la fel si noile reguli europene in privinta cooperarii comunitare in materie de justitie si afaceri interne sau cele privind combaterea rasismului, negationismului si xenofobiei.
Lisabona va avea insa de gestionat punerea in practica a acordului privind reforma institutionala, in care Varsovia continua sa se arate un partener dificil si va incerca sa tempereze opozitia tot mai vocala a Parisului fata de aderarea Turciei.
In exteriorul Uniunii, „mostenirea” germana va fi si mai greu de gestionat: relatiile UE cu Rusia sunt mai incordate ca oricand, dosarul Kosovo ii dezbina pe membrii UE, la fel ca proiectul scutului american antiracheta, in timp
ce, in puncte fierbinti ale globului, ca Iranul sau Orientul Mijlociu, UE conteaza prea putin.
In pofida succesului presedintiei germane - care in primele sase luni ale lui 2007 a reusit sa rezolve o parte importanta din problemele cele mai presante ale UE - liderul guvernului de la Lisabona, Jose Socrates, are in fata sase luni grele.
La finalul mandatului in care a condus UE - poate prea putin transparent si cam centralist - Berlinul se poate lauda cu succese incontestabile: in ciuda obiectiilor uneori iritante ale Poloniei, reforma institutionala a fost demarata, planul de combatere a incalzirii globale a fost adoptat, la fel si noile reguli europene in privinta cooperarii comunitare in materie de justitie si afaceri interne sau cele privind combaterea rasismului, negationismului si xenofobiei.
Lisabona va avea insa de gestionat punerea in practica a acordului privind reforma institutionala, in care Varsovia continua sa se arate un partener dificil si va incerca sa tempereze opozitia tot mai vocala a Parisului fata de aderarea Turciei.
In exteriorul Uniunii, „mostenirea” germana va fi si mai greu de gestionat: relatiile UE cu Rusia sunt mai incordate ca oricand, dosarul Kosovo ii dezbina pe membrii UE, la fel ca proiectul scutului american antiracheta, in timp
ce, in puncte fierbinti ale globului, ca Iranul sau Orientul Mijlociu, UE conteaza prea putin.
Preşedintele Putin, în vizita în Statele Unite
Preşedintele rus Vladimir Putin a sosit în statul american Maine, unde va avea o întâlnire neoficială cu omologul său, George Bush.
Liderii rus şi american nu au o agendă oficială a întâlnirii, dar speră că vor reuşi să aplaneze tensiunile apărute între cele două ţări în ultima perioadă.
Reuniunea are loc la Kennebunkport, în statul Maine - reşedinţa de vacanţă a lui George Bush Senior, tatăl actualul preşedinte american, cel care este şi gazda întâlnirii.
Bush Senior l-a însoţit pe preşedintele Putin, în elicopterul cu care acesta s-a deplasat de la aeroport. Preşedintele Bush îi aştepta la destinaţie, unde a făcut declaraţii în care a felicitat noul guvern britanic pentru modul în care a evitat pierderile de vieţi omeneşti în tentativele de atentate din ultimele zile.
Lupta contra terorismului internaţional este de altfel unul dintre puţinele puncte de concordanţă între Rusia şi Statele Unite, într-un moment în care relaţia lor bilaterală s-a deteriorat semnificativ.
Agendă dificilă
În cursul zilei de luni, cei doi lideri vor aborda chestiunile fierbinţi, cum sunt plasarea scutului american antiachetă în Europa Centrală, statutul provinciei sârbe Kosovo şi dosarul nuclear iranian.
Potrivit corespondentului BBC în Statele Unite, oficialităţi din partea ambelor ţări avertizează că nu se sunt aşteptate progrese majore în reducerea diferenţelor.
Americanii doresc refacerea unei anumite încrederi reciproce, care a fost serios afectată în ultima vreme.
În cursul săptămânii, secretarul general NATO, Jaap de Hoop Scheffer, a cerut Rusiei şi Occidentului, să-şi modereze retorica, spunând că nu e nici un motiv să vorbească "prin intermediul megafoanelor".
Rusia este nemulţumită de scutul anti-rachetă propus de Statele Unite, în special de planurile de amplasare a unui radar în Cehia şi a zece interceptoare de rachete în Polonia.
NATO şi Statele Unite susţin că instalaţiile nu sunt îndreptate împotriva Rusiei, ci a unor state imprvizibile, precum Coreea de Nord şi Iranul.
Liderii rus şi american nu au o agendă oficială a întâlnirii, dar speră că vor reuşi să aplaneze tensiunile apărute între cele două ţări în ultima perioadă.
Reuniunea are loc la Kennebunkport, în statul Maine - reşedinţa de vacanţă a lui George Bush Senior, tatăl actualul preşedinte american, cel care este şi gazda întâlnirii.
Bush Senior l-a însoţit pe preşedintele Putin, în elicopterul cu care acesta s-a deplasat de la aeroport. Preşedintele Bush îi aştepta la destinaţie, unde a făcut declaraţii în care a felicitat noul guvern britanic pentru modul în care a evitat pierderile de vieţi omeneşti în tentativele de atentate din ultimele zile.
Lupta contra terorismului internaţional este de altfel unul dintre puţinele puncte de concordanţă între Rusia şi Statele Unite, într-un moment în care relaţia lor bilaterală s-a deteriorat semnificativ.
Agendă dificilă
În cursul zilei de luni, cei doi lideri vor aborda chestiunile fierbinţi, cum sunt plasarea scutului american antiachetă în Europa Centrală, statutul provinciei sârbe Kosovo şi dosarul nuclear iranian.
Potrivit corespondentului BBC în Statele Unite, oficialităţi din partea ambelor ţări avertizează că nu se sunt aşteptate progrese majore în reducerea diferenţelor.
Americanii doresc refacerea unei anumite încrederi reciproce, care a fost serios afectată în ultima vreme.
În cursul săptămânii, secretarul general NATO, Jaap de Hoop Scheffer, a cerut Rusiei şi Occidentului, să-şi modereze retorica, spunând că nu e nici un motiv să vorbească "prin intermediul megafoanelor".
Rusia este nemulţumită de scutul anti-rachetă propus de Statele Unite, în special de planurile de amplasare a unui radar în Cehia şi a zece interceptoare de rachete în Polonia.
NATO şi Statele Unite susţin că instalaţiile nu sunt îndreptate împotriva Rusiei, ci a unor state imprvizibile, precum Coreea de Nord şi Iranul.
Tokes, pe lista UDMR
Presedintele Consiliului National al Maghiarilor din Transilvania, Laszlo Tokes, si-a aratat, ieri, disponibilitatea de a discuta cu UDMR pe tema realizarii unei liste comune pentru alegerile europarlamentare, "de dragul comunitatii maghiare". In prezent candidat independent la PE, Tokes a declarat ca nu a primit inca o solicitare oficiala din partea Uniunii, ci doar mesaje
prin presa.
"Ar fi o posibilitate teoretica de a realiza o lista comuna cu UDMR, dar nu stiu daca juridic si tehnic mai este posibil, atata timp
cat mi-am depus deja candidatura si lista de semnaturi", a spus Tökes, potrivit Mediafax. El a subliniat
ca o astfel de negociere nu s-ar face fara "anumite conditii". La randul sau, presedintele executiv al UDMR, Kelemen Hunor, ne-a declarat ca Uniunea va avea intalniri cu Tökes si si-a exprimat convingerea ca se va ajunge la o intelegere in privinta unei candidaturi pe liste comune. "Vom merge la Tribunal cu o lista de candidaturi negociata", a spus Kelemen, adaugand ca atat timp cat listele cu candidaturi nu au fost depuse, se pot opera modificari. Intentia lui Tökes de a se apropia de UDMR a starnit protestele formatiunii maghiare rivale Uniunii, UCM, care si-a exprimat dezacordul total in privinta ideii ca Tökes sa ajunga pe lista UDMR. "Daca domnul episcop vrea sa nu ajunga in PE, atunci sa candideze pe lista UDMR", a spus liderul UCM, Szasz Jeno. In vederea participarii la euroalegeri, Tökes a anuntat ca intentioneaza sa-si schimbe prenumele din Ladislau, cum figureaza in documentele
oficiale, in Laszlo, asa cum s-a consacrat.
prin presa.
"Ar fi o posibilitate teoretica de a realiza o lista comuna cu UDMR, dar nu stiu daca juridic si tehnic mai este posibil, atata timp
cat mi-am depus deja candidatura si lista de semnaturi", a spus Tökes, potrivit Mediafax. El a subliniat
ca o astfel de negociere nu s-ar face fara "anumite conditii". La randul sau, presedintele executiv al UDMR, Kelemen Hunor, ne-a declarat ca Uniunea va avea intalniri cu Tökes si si-a exprimat convingerea ca se va ajunge la o intelegere in privinta unei candidaturi pe liste comune. "Vom merge la Tribunal cu o lista de candidaturi negociata", a spus Kelemen, adaugand ca atat timp cat listele cu candidaturi nu au fost depuse, se pot opera modificari. Intentia lui Tökes de a se apropia de UDMR a starnit protestele formatiunii maghiare rivale Uniunii, UCM, care si-a exprimat dezacordul total in privinta ideii ca Tökes sa ajunga pe lista UDMR. "Daca domnul episcop vrea sa nu ajunga in PE, atunci sa candideze pe lista UDMR", a spus liderul UCM, Szasz Jeno. In vederea participarii la euroalegeri, Tökes a anuntat ca intentioneaza sa-si schimbe prenumele din Ladislau, cum figureaza in documentele
oficiale, in Laszlo, asa cum s-a consacrat.
PNL isi apara ministrii
In urma scandalurilor in care au fost implicati ministrii Chiuariu si Cioroianu, liberalii au dat un vot de incredere cabinetului Tariceanu.
Ministrii PNL au obtinut un vot de incredere din partea Delegatiei Permanente a PNL. Votul s-a dat in bloc si a avut loc in conditiile in care mai multi membri ai guvernului au fost in mijlocul unor scandaluri. La sfarsitul saptamanii, liberalii s-au strans la Brasov pentru doua sedinte: una a Delegatiei Permanente, for din care fac parte si presedintii de filiale, si una a conducerii centrale.
La reuniunea Delegatiei Permanente de sambata, Tariceanu a cerut un vot de incredere pentru ministrii guvernului si a obtinut o majoritate larga: 83 de voturi „pentru” si doar trei „abtineri” - Radu Stroe, Vlad Moisescu si vicepresedintele PNL sector 1, Ioana Costescu. Acest vot vine pe fondul ultimelor scandaluri ce i-a avut ca protagonisti pe ministrul justitiei, Tudor Chiuariu, si pe cel de externe, Adrian Cioroianu.
Chiuariu a fost acuzat ca a trimis Comisiei Europene o scrisoare prin care solicita eliminarea din Raportul post-aderare a unor pasaje laudative la adresa Departamentului National Anticoruptie (DNA). Premierul Tariceanu l-a aparat, afirmand ca nu stie ca ministrul justitiei sa fi cerut eliminarea anumitor pasaje referitoare la DNA.
In ceea ce-l priveste pe Adrian Cioroianu, acesta a fost acuzat in presa ca a avut o atitudine servila la intalnirea cu secretarul de stat american, Condoleezza Rice, si a confundat recent Georgia cu Azerbaidjanul.
Contestati in partid
Pe de alta parte, unii dintre ministri au fost contestati chiar in partid, dar, ieri, Tariceanu a reusit sa inabuse nemultumirile. Vicepresedintele Puiu Hasotti, care afirmase la sedinta Biroului
Politic de saptamana trecuta ca in guvern exista ministri care sunt „papagali”, a votat in favoarea executivului.
In schimb, Sebastian Vladescu, fost ministru al finantelor, s-a ales cu critici din partea unor colegi. El a fost luat la rost deoarece a declarat ca majorarea pensiilor ar provoca dezechilibre majore. Din sala s-a propus ca el sa primeasca avertisment, dar nu s-a luat nicio decizie. Pe de alta parte, Tariceanu si-a exprimat nemultumirea fata de activitatea unor organizatii judetene in campania
pentru referendum.
DEZAMAGIRE
Seful PNL se intelege mai bine cu Blaga decat cu Boc
Seful PNL nu vede PD drept un dusman, ci ca pe „un partener” cu care a „colaborat foarte bine”. Tariceanu a mai spus ca il prefera pe Blaga decat pe Boc. „Pentru mine, PD nu este un dusman. Pentru mine a fost un partener cu care am colaborat foarte bine. De exemplu, as prefera oricand o discutie cu Vasile Blaga unei intrevederi cu Emil Boc, care dezamageste pe zi ce trece”, a declarat liderul PNL.
Ministrii PNL au obtinut un vot de incredere din partea Delegatiei Permanente a PNL. Votul s-a dat in bloc si a avut loc in conditiile in care mai multi membri ai guvernului au fost in mijlocul unor scandaluri. La sfarsitul saptamanii, liberalii s-au strans la Brasov pentru doua sedinte: una a Delegatiei Permanente, for din care fac parte si presedintii de filiale, si una a conducerii centrale.
La reuniunea Delegatiei Permanente de sambata, Tariceanu a cerut un vot de incredere pentru ministrii guvernului si a obtinut o majoritate larga: 83 de voturi „pentru” si doar trei „abtineri” - Radu Stroe, Vlad Moisescu si vicepresedintele PNL sector 1, Ioana Costescu. Acest vot vine pe fondul ultimelor scandaluri ce i-a avut ca protagonisti pe ministrul justitiei, Tudor Chiuariu, si pe cel de externe, Adrian Cioroianu.
Chiuariu a fost acuzat ca a trimis Comisiei Europene o scrisoare prin care solicita eliminarea din Raportul post-aderare a unor pasaje laudative la adresa Departamentului National Anticoruptie (DNA). Premierul Tariceanu l-a aparat, afirmand ca nu stie ca ministrul justitiei sa fi cerut eliminarea anumitor pasaje referitoare la DNA.
In ceea ce-l priveste pe Adrian Cioroianu, acesta a fost acuzat in presa ca a avut o atitudine servila la intalnirea cu secretarul de stat american, Condoleezza Rice, si a confundat recent Georgia cu Azerbaidjanul.
Contestati in partid
Pe de alta parte, unii dintre ministri au fost contestati chiar in partid, dar, ieri, Tariceanu a reusit sa inabuse nemultumirile. Vicepresedintele Puiu Hasotti, care afirmase la sedinta Biroului
Politic de saptamana trecuta ca in guvern exista ministri care sunt „papagali”, a votat in favoarea executivului.
In schimb, Sebastian Vladescu, fost ministru al finantelor, s-a ales cu critici din partea unor colegi. El a fost luat la rost deoarece a declarat ca majorarea pensiilor ar provoca dezechilibre majore. Din sala s-a propus ca el sa primeasca avertisment, dar nu s-a luat nicio decizie. Pe de alta parte, Tariceanu si-a exprimat nemultumirea fata de activitatea unor organizatii judetene in campania
pentru referendum.
DEZAMAGIRE
Seful PNL se intelege mai bine cu Blaga decat cu Boc
Seful PNL nu vede PD drept un dusman, ci ca pe „un partener” cu care a „colaborat foarte bine”. Tariceanu a mai spus ca il prefera pe Blaga decat pe Boc. „Pentru mine, PD nu este un dusman. Pentru mine a fost un partener cu care am colaborat foarte bine. De exemplu, as prefera oricand o discutie cu Vasile Blaga unei intrevederi cu Emil Boc, care dezamageste pe zi ce trece”, a declarat liderul PNL.
In drum spre Bruxelles, Gusa vrea sa schimbe relatia Romania-UE
Liderii Partidului Initiativa Nationala au decis ca partidul trebuie sa participe la alegerile pentru Parlamentul European, nemultumiti fiind ca Romania nu are acum decat „35 de europarlamentari de plastilina“, „martori tacuti“ care nu sunt capabili sa-i reprezinte interesele la Bruxelles. PIN spera sa obtina cel putin un loc de europarlamentar si se bucura de sprijinul liderului grupului independent-democrat de la PE, Jens Peter Bonde. Daca ajunge la Parlamentul European, partidul lui Cozmin Gusa isi propune, in primul rand, sa militeze pentru renegocierea Tratatului de aderare a Romaniei la UE.
Cozmin Gusa si-a adunat liderii PIN de prin judete pentru a decide daca participa sau nu la alegerile pentru Parlamentul European. Concluzia reuniunii a fost ca PIN trebuie sa-si testeze fortele la aceasta competitie electorala, anuland practic decizia luata in noiembrie anul trecut de boicotare a euroalegerilor prin campania
„In Europa, dar nu asa“. Liderul PIN spune acum ca Romania are nevoie de europarlamentari puternici si nesantajabili care sa-i reprezinte interesele in forurile europene.
Renegocierea Tratatului de aderare
Adunarea Nationala a Liderilor PIN a adoptat, astfel, o Rezolutie al carui prim punct se refera la necesitatea renegocierii Tratatului de aderare a Romaniei la UE. Pana saptamana viitoare, fiecare organizatie judeteana trebuie sa propuna cel putin trei candidati pentru euroalegeri, ordinea pe listele finale urmand sa fie decisa in urma unei competitii interne in partid. Listele finale si strategia de campanie vor fi trasate in prima jumatate a lunii august, pentru ca apoi in maximum o luna, PIN sa poata aproba programul
politic pentru campania electorala. Vicepresedintele PIN, Lavinia Sandru, spera ca partidul sau sa obtina cel putin un loc in Parlamentul European, care sa activeze in grupul independent-democrat condus de Jens Peter Bonde.
Europarlamentari de plastilina
„Avem acum 35 de europarlamentari de plastilina, incompetenti, lasi si corupti care nu fac nimic pentru tara, nu se lupta pentru problemele interne si nu aduc in tara fondurile UE“, a acuzat Sandru. Si Gusa a ajuns la concluzia ca avem o slaba reprezentare in PE, „35 de martori tacuti care reprezinta cel mai mare rau care i se putea intampla Romaniei la Strasbourg si Bruxelles“. Gusa l-a criticat pentru proasta prestatie in plan extern si pe ministrul Adrian Cioroianu. „Imi este rusine ca Adrian Cioroianu are o asemenea reprezentatie slaba si sugereaza romanilor ca generatia noastra este la fel de slaba ca generatia lui Hrebenciuc“, a mai spus Gusa. La fel de vinovati sunt premierul si presedintele, ca si comisarul Romaniei la UE, Leonard Orban.
Fitilul de sub scaunul
presedintelui
„ Basescu si Tariceanu sunt vinovati pentru actuala situatia a tarii, ei reprezinta principala piedica in calea dezvoltarii... Sa aprindem fitilul si sa-i ardem la fund, intr-o pozitie pasiva, asa cum le place... Pentru ca ei stau in fund si nu fac nimic, in timp ce Romania aluneca la vale“, a mai remarcat Gusa.
Cozmin Gusa si-a adunat liderii PIN de prin judete pentru a decide daca participa sau nu la alegerile pentru Parlamentul European. Concluzia reuniunii a fost ca PIN trebuie sa-si testeze fortele la aceasta competitie electorala, anuland practic decizia luata in noiembrie anul trecut de boicotare a euroalegerilor prin campania
„In Europa, dar nu asa“. Liderul PIN spune acum ca Romania are nevoie de europarlamentari puternici si nesantajabili care sa-i reprezinte interesele in forurile europene.
Renegocierea Tratatului de aderare
Adunarea Nationala a Liderilor PIN a adoptat, astfel, o Rezolutie al carui prim punct se refera la necesitatea renegocierii Tratatului de aderare a Romaniei la UE. Pana saptamana viitoare, fiecare organizatie judeteana trebuie sa propuna cel putin trei candidati pentru euroalegeri, ordinea pe listele finale urmand sa fie decisa in urma unei competitii interne in partid. Listele finale si strategia de campanie vor fi trasate in prima jumatate a lunii august, pentru ca apoi in maximum o luna, PIN sa poata aproba programul
politic pentru campania electorala. Vicepresedintele PIN, Lavinia Sandru, spera ca partidul sau sa obtina cel putin un loc in Parlamentul European, care sa activeze in grupul independent-democrat condus de Jens Peter Bonde.
Europarlamentari de plastilina
„Avem acum 35 de europarlamentari de plastilina, incompetenti, lasi si corupti care nu fac nimic pentru tara, nu se lupta pentru problemele interne si nu aduc in tara fondurile UE“, a acuzat Sandru. Si Gusa a ajuns la concluzia ca avem o slaba reprezentare in PE, „35 de martori tacuti care reprezinta cel mai mare rau care i se putea intampla Romaniei la Strasbourg si Bruxelles“. Gusa l-a criticat pentru proasta prestatie in plan extern si pe ministrul Adrian Cioroianu. „Imi este rusine ca Adrian Cioroianu are o asemenea reprezentatie slaba si sugereaza romanilor ca generatia noastra este la fel de slaba ca generatia lui Hrebenciuc“, a mai spus Gusa. La fel de vinovati sunt premierul si presedintele, ca si comisarul Romaniei la UE, Leonard Orban.
Fitilul de sub scaunul
presedintelui
„ Basescu si Tariceanu sunt vinovati pentru actuala situatia a tarii, ei reprezinta principala piedica in calea dezvoltarii... Sa aprindem fitilul si sa-i ardem la fund, intr-o pozitie pasiva, asa cum le place... Pentru ca ei stau in fund si nu fac nimic, in timp ce Romania aluneca la vale“, a mai remarcat Gusa.
„Înainte de suspendare, preşedintele era mai temător. Acum nu va mai ezita“
Va face lucrurile pe care le-a făcut şi până acum, dar mult mai apăsat, pentru că ştie că îi dă dreptul Constituţia. Va folosi aceleaşi instrumente, dar le va folosi mult mai curajos decât până acum. Nu se va mai gândi de două ori pe ce temă va face referendumuri, dacă să se ducă la şedinţa de guvern...“
„Înainte de suspendare, preşedintele era mai temător. Acum nu va mai ezita“
- Preşedintele Traian Băsescu a câştigat referendumul pentru demiterea sa cu 75 la sută. Practic, îi foloseşte la ceva?
- Înainte de suspendare, preşedintele scăzuse foarte mult în cota de încredere, după scandalul cu bileţelul, şi avea nevoie de o relansare. Am spus-o chiar înainte de a veni la Cotroceni, că un referendum l-ar ajuta foarte mult, pentru că ar remobiliza energiile electorale şi ar relansa toate proiectele lui. Eu nu sunt neapărat de acord că s-au cheltuit degeaba 20 de milioane de euro la referendum, pentru că multă lume a avut de câştigat.
- Cum îşi va continua Traian Băsescu mandatul la Cotroceni, mai ales după decizia Curţii care îi confirma statutul de preşedinte-jucător?
- Dacă ne uităm la această decizie, ne dăm seama că preşedinţii anteriori – Ion Iliescu şi Emil Constantinescu – nu şi-au făcut treaba şi au fost, mai degrabă, nişte preşedinţi contemplativi. Sau, chiar mai rău, preşedinţi complici. Înainte de suspendare, preşedintele era mai temător, avea mai multe ezitări. De acum înainte, nu va mai ezita. Va face lucrurile pe care le-a făcut şi până acum, dar mult mai apăsat, pentru că ştie că îi dă dreptul Constituţia. Va folosi aceleaşi instrumente, dar le va folosi mult mai curajos decât până acum. Nu se va mai gândi de două ori pe ce temă va face referendumuri, dacă să se ducă la şedinţa de guvern...
- Totuşi, prima acţiune post-referendum a lui Băsescu – chemarea partidelor la Cotroceni pentru formarea unui nou guvern – a eşuat, în pofida celor 75 la sută de la referendum.
- Repet, preşedintele s-a relansat ca om politic. Să ne uităm pe sondaje: înainte de suspendare, era pe un trend descendent, acum este iarăşi la peste 50 la sută, e pe un trend ascendent. Asta îi dă forţă şi credibilitate atunci când se adresează poporului. Pentru el, asta e cel mai important, pentru că nu are decât cuvântul. Este singura lui armă. Dacă preşedintele îşi pierde credibilitatea, nici cuvântul nu va mai fi o armă. Pentru el, în următorii doi ani, care vor fi electorali, cuvântul este esenţial ca armă politică.
- Traian Băsescu nu reuşeşte nici să facă PNL şi PSD să-şi oficializeze relaţia. Liberalii şi pesediştii susţin că n-au nimic în comun.
- PNL şi PSD sunt ca doi amanţi într-o cameră de hotel, legaţi cu cătuşe, au pierdut cheia de la cătuşe, dar se ameninţă reciproc cu despărţirea. Evident că nu se vor despărţi şi nu ne putem aştepta la mari turbulenţe în relaţia dintre cele două partide, pentru că sunt legate unul de celălalt, cel puţin până în 2008.
Toată lumea spune că PNL acţionează sub şantajul PSD şi că se teme de o moţiune de cenzură a pesediştilor. E evident că PSD nu va depune o moţiune de cenzură. Şi e şi mai evident că PNL ştie asta. Liberalii ştiu că PSD nu poate depune o astfel de moţiune.
- De ce?
- O moţiune ar însemna să obţii semnăturile celor 150 de parlamentari (ai PSD – n.red.). Dar liderii partidului nu îi mai controlează, pentru că, în interior, sunt multe grupuleţe cu interese din ce în ce mai divergente şi e greu de crezut că toţi vor vota în favoarea unei moţiuni de cenzură, pentru că mulţi se tem de anticipate sau nu vor schimbarea actualului premier. Deci, dacă liderilor PSD le-ar veni în minte să depună o moţiune de cenzură, s-ar face de râs şi ei ştiu asta.
- Pe asta s-ar baza PNL...
- Da. Liberalii gândesc lucrurile pe următorii 2, 3 sau chiar 5 ani. Ei vor să rămână la guvernare şi după 2008, sigur, fără să mai aibă premier, dar cu câţiva miniştri. Deci, trebuie să investească într-unul din marii jucători – PD sau PSD. Cu actuala echipă de conducere, PNL nu poate investi decât în PSD. PNL speră ca PSD să crească suficient de mult, încât să obţină primul loc în alegeri şi să desemneze premierul. Apoi, mai există o altă legătură, mai pragmatică. PNL e un partid în descreştere, fiind blocat la guvernare. Liberalii nu pot pleca, pentru că, dacă pleacă, îşi pierd jumătate din partid, către PD sau PLD. Deci, PNL, fiind în descreştere, se poate aştepta să ajungă sub pragul de cinci la sută.
- Nu e singurul partid care se teme de asta.
- Sigur, mai sunt PRM, UDMR, PC. Deci, în mod cert, PNL va încerca să modifice pragul parlamentar şi asta depinde de PSD în mare măsură, pentru că e partidul cu cel mai mare număr de parlamentari. Într-o relaţie bună de colaborare, cred că PSD ar fi de acord să modifice pragul parlamentar.
- Colaborarea a fost, până la urmă, bună şi la Legea pensiilor.
- Legea pensiilor este una din investiţiile pe care PNL le face în PSD, pentru că nu PNL va câştiga din asta. Cea mai mare parte a electoratului PSD, cred că 60 la sută, e formată din pensionari, PNL are maximum 20 la sută din această categorie. Este un electorat captiv, care fie stă acasă la alegeri, fie votează cu un partid de stânga.
Din punct de vedere al bugetului, lucrurile ar putea fi dezastruoase, pentru că o astfel de mărire se va face pe seama unor creşteri de taxe, cel mai probabil pe creşterea unor contribuţii sociale, de exemplu CAS, pentru că nu au de unde să susţină această măsură. L-am văzut chiar pe ministrul Păcuraru spunând că s-ar putea să se împrumute. E o nebunie!
- În condiţiile acestea, preşedintele va promulga legea?
- Legea va trebui să specifice clar sursele de finanţare pentru această mărire de pensii, pentru că, altfel, se va dovedi o escrocherie electorală. Ea se va aplica după 1 ianuarie 2008, după europarlamentare, şi s-ar putea să ne trezim că PNL şi PSD vor da din colţ în colţ şi spune că ar trebui amânată sau suspendată aplicarea ei. Preşedintele trebuie să se asigure că nu este o păcăleală electorală. Dacă Guvernul va găsi bani
doar pentru anul 2008, atunci e o păcăleală.
- Ne putem aştepta şi la alte încercări de mituire a electoratului?
- Cred că da. Marea noutate faţă de alţi ani electorali este că vom avea alegeri din şase în şase luni, europarlamentare, locale şi parlamentare. E foarte important cum pleci în acest ciclu de 12 luni. Prima rundă este crucială şi cred că cine va lua locul întâi la europarlamentare va forma guvernul după următoarele alegeri. De aceea e miza atât de mare şi cred că, aşa cum a apărut Legea pensiilor, vor mai fi şi alte ajutoare pentru profesori şi alte categorii, chiar dacă aşa-numitele pomeni electorale nu ajută partidele. Chiar creşterea pensiilor, paradoxal, ar putea lovi într-o categorie largă de pensionari, în cei care nu depind atât de mult de pensie. Pensionarii ar trebui trataţi la nivel de gospodărie, şi nu la nivel individual.
- Mergând pe raţionamentul dvs., PD are şanse să formeze viitorul guvern, după cum arată sondajele. Are nevoie PD de PLD?
- Sigur, dar PLD trebuie să-şi confirme performanţa în alegerile europarlamentare. E un fel de botez, pentru că PLD nu există deocamdată decât în sondaje. Dacă obţine peste 5 la sută şi arată că poate trece pragul electoral, cred că PD şi PLD ar putea să lucreze mai apropiat cu mult înainte de alegerile din 2008 şi, evident, PLD va fi apoi partener de guvernare. După europarlamentare, între cele două partide se va produce o apropiere mult mai mare. Nu va fi fuziune, nici o alianţă, ci o uniune de partide.
- Va mai avea Traian Băsescu un nou mandat la Cotroceni?
- Înainte de suspendare, aş fi fost sceptic. Acum, cred că da.
„Înainte de suspendare, preşedintele era mai temător. Acum nu va mai ezita“
- Preşedintele Traian Băsescu a câştigat referendumul pentru demiterea sa cu 75 la sută. Practic, îi foloseşte la ceva?
- Înainte de suspendare, preşedintele scăzuse foarte mult în cota de încredere, după scandalul cu bileţelul, şi avea nevoie de o relansare. Am spus-o chiar înainte de a veni la Cotroceni, că un referendum l-ar ajuta foarte mult, pentru că ar remobiliza energiile electorale şi ar relansa toate proiectele lui. Eu nu sunt neapărat de acord că s-au cheltuit degeaba 20 de milioane de euro la referendum, pentru că multă lume a avut de câştigat.
- Cum îşi va continua Traian Băsescu mandatul la Cotroceni, mai ales după decizia Curţii care îi confirma statutul de preşedinte-jucător?
- Dacă ne uităm la această decizie, ne dăm seama că preşedinţii anteriori – Ion Iliescu şi Emil Constantinescu – nu şi-au făcut treaba şi au fost, mai degrabă, nişte preşedinţi contemplativi. Sau, chiar mai rău, preşedinţi complici. Înainte de suspendare, preşedintele era mai temător, avea mai multe ezitări. De acum înainte, nu va mai ezita. Va face lucrurile pe care le-a făcut şi până acum, dar mult mai apăsat, pentru că ştie că îi dă dreptul Constituţia. Va folosi aceleaşi instrumente, dar le va folosi mult mai curajos decât până acum. Nu se va mai gândi de două ori pe ce temă va face referendumuri, dacă să se ducă la şedinţa de guvern...
- Totuşi, prima acţiune post-referendum a lui Băsescu – chemarea partidelor la Cotroceni pentru formarea unui nou guvern – a eşuat, în pofida celor 75 la sută de la referendum.
- Repet, preşedintele s-a relansat ca om politic. Să ne uităm pe sondaje: înainte de suspendare, era pe un trend descendent, acum este iarăşi la peste 50 la sută, e pe un trend ascendent. Asta îi dă forţă şi credibilitate atunci când se adresează poporului. Pentru el, asta e cel mai important, pentru că nu are decât cuvântul. Este singura lui armă. Dacă preşedintele îşi pierde credibilitatea, nici cuvântul nu va mai fi o armă. Pentru el, în următorii doi ani, care vor fi electorali, cuvântul este esenţial ca armă politică.
- Traian Băsescu nu reuşeşte nici să facă PNL şi PSD să-şi oficializeze relaţia. Liberalii şi pesediştii susţin că n-au nimic în comun.
- PNL şi PSD sunt ca doi amanţi într-o cameră de hotel, legaţi cu cătuşe, au pierdut cheia de la cătuşe, dar se ameninţă reciproc cu despărţirea. Evident că nu se vor despărţi şi nu ne putem aştepta la mari turbulenţe în relaţia dintre cele două partide, pentru că sunt legate unul de celălalt, cel puţin până în 2008.
Toată lumea spune că PNL acţionează sub şantajul PSD şi că se teme de o moţiune de cenzură a pesediştilor. E evident că PSD nu va depune o moţiune de cenzură. Şi e şi mai evident că PNL ştie asta. Liberalii ştiu că PSD nu poate depune o astfel de moţiune.
- De ce?
- O moţiune ar însemna să obţii semnăturile celor 150 de parlamentari (ai PSD – n.red.). Dar liderii partidului nu îi mai controlează, pentru că, în interior, sunt multe grupuleţe cu interese din ce în ce mai divergente şi e greu de crezut că toţi vor vota în favoarea unei moţiuni de cenzură, pentru că mulţi se tem de anticipate sau nu vor schimbarea actualului premier. Deci, dacă liderilor PSD le-ar veni în minte să depună o moţiune de cenzură, s-ar face de râs şi ei ştiu asta.
- Pe asta s-ar baza PNL...
- Da. Liberalii gândesc lucrurile pe următorii 2, 3 sau chiar 5 ani. Ei vor să rămână la guvernare şi după 2008, sigur, fără să mai aibă premier, dar cu câţiva miniştri. Deci, trebuie să investească într-unul din marii jucători – PD sau PSD. Cu actuala echipă de conducere, PNL nu poate investi decât în PSD. PNL speră ca PSD să crească suficient de mult, încât să obţină primul loc în alegeri şi să desemneze premierul. Apoi, mai există o altă legătură, mai pragmatică. PNL e un partid în descreştere, fiind blocat la guvernare. Liberalii nu pot pleca, pentru că, dacă pleacă, îşi pierd jumătate din partid, către PD sau PLD. Deci, PNL, fiind în descreştere, se poate aştepta să ajungă sub pragul de cinci la sută.
- Nu e singurul partid care se teme de asta.
- Sigur, mai sunt PRM, UDMR, PC. Deci, în mod cert, PNL va încerca să modifice pragul parlamentar şi asta depinde de PSD în mare măsură, pentru că e partidul cu cel mai mare număr de parlamentari. Într-o relaţie bună de colaborare, cred că PSD ar fi de acord să modifice pragul parlamentar.
- Colaborarea a fost, până la urmă, bună şi la Legea pensiilor.
- Legea pensiilor este una din investiţiile pe care PNL le face în PSD, pentru că nu PNL va câştiga din asta. Cea mai mare parte a electoratului PSD, cred că 60 la sută, e formată din pensionari, PNL are maximum 20 la sută din această categorie. Este un electorat captiv, care fie stă acasă la alegeri, fie votează cu un partid de stânga.
Din punct de vedere al bugetului, lucrurile ar putea fi dezastruoase, pentru că o astfel de mărire se va face pe seama unor creşteri de taxe, cel mai probabil pe creşterea unor contribuţii sociale, de exemplu CAS, pentru că nu au de unde să susţină această măsură. L-am văzut chiar pe ministrul Păcuraru spunând că s-ar putea să se împrumute. E o nebunie!
- În condiţiile acestea, preşedintele va promulga legea?
- Legea va trebui să specifice clar sursele de finanţare pentru această mărire de pensii, pentru că, altfel, se va dovedi o escrocherie electorală. Ea se va aplica după 1 ianuarie 2008, după europarlamentare, şi s-ar putea să ne trezim că PNL şi PSD vor da din colţ în colţ şi spune că ar trebui amânată sau suspendată aplicarea ei. Preşedintele trebuie să se asigure că nu este o păcăleală electorală. Dacă Guvernul va găsi bani
doar pentru anul 2008, atunci e o păcăleală.
- Ne putem aştepta şi la alte încercări de mituire a electoratului?
- Cred că da. Marea noutate faţă de alţi ani electorali este că vom avea alegeri din şase în şase luni, europarlamentare, locale şi parlamentare. E foarte important cum pleci în acest ciclu de 12 luni. Prima rundă este crucială şi cred că cine va lua locul întâi la europarlamentare va forma guvernul după următoarele alegeri. De aceea e miza atât de mare şi cred că, aşa cum a apărut Legea pensiilor, vor mai fi şi alte ajutoare pentru profesori şi alte categorii, chiar dacă aşa-numitele pomeni electorale nu ajută partidele. Chiar creşterea pensiilor, paradoxal, ar putea lovi într-o categorie largă de pensionari, în cei care nu depind atât de mult de pensie. Pensionarii ar trebui trataţi la nivel de gospodărie, şi nu la nivel individual.
- Mergând pe raţionamentul dvs., PD are şanse să formeze viitorul guvern, după cum arată sondajele. Are nevoie PD de PLD?
- Sigur, dar PLD trebuie să-şi confirme performanţa în alegerile europarlamentare. E un fel de botez, pentru că PLD nu există deocamdată decât în sondaje. Dacă obţine peste 5 la sută şi arată că poate trece pragul electoral, cred că PD şi PLD ar putea să lucreze mai apropiat cu mult înainte de alegerile din 2008 şi, evident, PLD va fi apoi partener de guvernare. După europarlamentare, între cele două partide se va produce o apropiere mult mai mare. Nu va fi fuziune, nici o alianţă, ci o uniune de partide.
- Va mai avea Traian Băsescu un nou mandat la Cotroceni?
- Înainte de suspendare, aş fi fost sceptic. Acum, cred că da.
Tariceanu si Geoana, doi postasi pentru o singura pensie
PNL si PSD s-au intrecut in weekend in declaratii de asumare a meritelor majorarii pensiilor.
Majorarea pensiilor este meritul PNL si nu al PSD, a declarat premierul Tariceanu, prezent simbata la Brasov, la sedinta Delegatiei Permanente a partidului. „Ii spun si domnului Geoana, si PSD ca este o minciuna sfruntata cind atribuie PSD o astfel de masura. Astfel de masuri le poate decide doar PNL, care este la guvernare“, a spus Tariceanu. Riposta liderului PSD a venit imediat. „Este in mod cert o incercare penibila de a capitaliza electoral o lege care a trecut prin Parlament in unanimitate. Cel mult poate sa spuna (Tariceanu - n.red.) ca si PNL a votat alaturi de PSD pentru aceasta lege. In absenta pachetului de legi al PSD nu ar fi existat o crestere semnificativa de pensii in Romania. Daca PSD nu ar fi pus piciorul in prag si nu ar fi amenintat cu motiune de cenzura, probabil ca nici acum nu s-ar fi gindit domnul Tariceanu la soarta pensionarilor, asa cum nu a facut-o timp
de doi ani si jumatate“, a raspuns Geoana.
Cresterea pensiilor a fost convenita intre PSD si PNL la inceputul saptaminii trecute, in urma unor negocieri intre cele doua partide. Initial, Tariceanu a declarat ca Guvernul nu are banii necesari pentru majorare. „Nicaieri in lume nu se pot majora pensiile cu aproape 70% intr-un an, respectiv 17%, ceea ce s-a facut (in 2007 - n.r.), si 50%, cit ar fi dorit Parlamentul. Dar trebuie sa ne gindim si ce se intimpla la anul, daca economia
permite sa pastram aceleasi pensii“, a spus premierul. Amenintati de PSD cu depunerea unei motiuni de cenzura, liberalii si-au schimbat radical opinia, astfel ca joi Parlamentul a votat majorarea punctului de pensie in 2008, la 37,5% din salariul mediu brut, de la 31%, in prezent.
PSD nu a fost singura tinta intrata in colimatorul sefului PNL. Nici PD si PLD nu au lipsit de pe lista, dupa ce acestea au acuzat Guvernul ca vrea sa cistige capital electoral prin majorarea pensiilor. „Ce sa facem daca economia creste? Sa nu marim pensiile ca sa nu ne acuze PD de populism?“, s-a intrebat retoric Tariceanu. Totusi, acesta a precizat ca PNL este dispus sa reia colaborarea cu democratii. Cu o conditie: PD sa fie condus de „oameni de onoare“ si cu „tinuta morala“. „As prefera oricind o discutie cu Vasile Blaga unei intrevederi cu Boc, care ma dezamageste pe zi ce trece“, a declarat seful liberal.
* PNL ia in calcul retragerea de la guvernare
PNL se va retrage de la guvernare daca va fi constrins sa incalce programul
de guvernare, a avertizat simbata premierul Calin Popescu Tariceanu. Surse din partid sustin ca retragerea s-ar putea produce cel mai devreme in octombrie, in functie de pretentiile PSD in viitoarea sesiune parlamentara.
De altfel, liderul social democrat Mircea Geoana i-a avertizat vineri pe liberali ca ii asteapta o toamna grea. „Vor fi multe momente la toamna cind se va pune din nou problema sustenabilitatii acestui Guvern“, a amenintat liderul PSD, facind trimitere la adoptarea bugetului si la raportul Comisiei Europene pe tema Agentiei de Plati si Interventie in Agricultura (APIA).
Majorarea pensiilor este meritul PNL si nu al PSD, a declarat premierul Tariceanu, prezent simbata la Brasov, la sedinta Delegatiei Permanente a partidului. „Ii spun si domnului Geoana, si PSD ca este o minciuna sfruntata cind atribuie PSD o astfel de masura. Astfel de masuri le poate decide doar PNL, care este la guvernare“, a spus Tariceanu. Riposta liderului PSD a venit imediat. „Este in mod cert o incercare penibila de a capitaliza electoral o lege care a trecut prin Parlament in unanimitate. Cel mult poate sa spuna (Tariceanu - n.red.) ca si PNL a votat alaturi de PSD pentru aceasta lege. In absenta pachetului de legi al PSD nu ar fi existat o crestere semnificativa de pensii in Romania. Daca PSD nu ar fi pus piciorul in prag si nu ar fi amenintat cu motiune de cenzura, probabil ca nici acum nu s-ar fi gindit domnul Tariceanu la soarta pensionarilor, asa cum nu a facut-o timp
de doi ani si jumatate“, a raspuns Geoana.
Cresterea pensiilor a fost convenita intre PSD si PNL la inceputul saptaminii trecute, in urma unor negocieri intre cele doua partide. Initial, Tariceanu a declarat ca Guvernul nu are banii necesari pentru majorare. „Nicaieri in lume nu se pot majora pensiile cu aproape 70% intr-un an, respectiv 17%, ceea ce s-a facut (in 2007 - n.r.), si 50%, cit ar fi dorit Parlamentul. Dar trebuie sa ne gindim si ce se intimpla la anul, daca economia
permite sa pastram aceleasi pensii“, a spus premierul. Amenintati de PSD cu depunerea unei motiuni de cenzura, liberalii si-au schimbat radical opinia, astfel ca joi Parlamentul a votat majorarea punctului de pensie in 2008, la 37,5% din salariul mediu brut, de la 31%, in prezent.
PSD nu a fost singura tinta intrata in colimatorul sefului PNL. Nici PD si PLD nu au lipsit de pe lista, dupa ce acestea au acuzat Guvernul ca vrea sa cistige capital electoral prin majorarea pensiilor. „Ce sa facem daca economia creste? Sa nu marim pensiile ca sa nu ne acuze PD de populism?“, s-a intrebat retoric Tariceanu. Totusi, acesta a precizat ca PNL este dispus sa reia colaborarea cu democratii. Cu o conditie: PD sa fie condus de „oameni de onoare“ si cu „tinuta morala“. „As prefera oricind o discutie cu Vasile Blaga unei intrevederi cu Boc, care ma dezamageste pe zi ce trece“, a declarat seful liberal.
* PNL ia in calcul retragerea de la guvernare
PNL se va retrage de la guvernare daca va fi constrins sa incalce programul
de guvernare, a avertizat simbata premierul Calin Popescu Tariceanu. Surse din partid sustin ca retragerea s-ar putea produce cel mai devreme in octombrie, in functie de pretentiile PSD in viitoarea sesiune parlamentara.
De altfel, liderul social democrat Mircea Geoana i-a avertizat vineri pe liberali ca ii asteapta o toamna grea. „Vor fi multe momente la toamna cind se va pune din nou problema sustenabilitatii acestui Guvern“, a amenintat liderul PSD, facind trimitere la adoptarea bugetului si la raportul Comisiei Europene pe tema Agentiei de Plati si Interventie in Agricultura (APIA).
Proprietari pana la moarte
Persoanele ale caror bunuri au fost confiscate de regimul comunist vor putea sa primeasca despagubiri in numerar, in limita a 500.000 de lei, sau pot opta pentru actiuni la Fondul Proprietatea, pe care le vor putea vinde la Bursa dupa listarea Fondului, operatiune posibila in circa un an, informeaza Mediafax.
Pana la listarea Fondului Proprietatea (FP) la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), fostii proprietari nu vor putea valorifica titlurile primite in contul despagubirilor, potrivit ordonantei de urgenta aprobate de Guvern. Ei pot insa opta pentru incasarea in numerar a cel mult 500.000 de lei din sumele cuvenite, iar pentru restul banilor trebuie sa astepte listarea Fondului, pentru a vinde actiunile la bursa.
"Cei care au fost deposedati abuziv de bunurile lor vor putea sa fie in acest moment despagubiti, nu in natura, ci cu bani sau cu actiuni la Fondul Proprietatea, dupa cum urmeaza: pentru despagubiri in valoare de pana la 500.000 de lei vor putea primi banii in doua transe in numerar, iar pentru ce depaseste aceasta suma vor primi actiuni la Fondul Proprietatea. Daca suma va fi mai mica de 250.000 de lei, vor putea primi intr-o singura transa, de la inceput", a afirmat premierul Calin Popescu Tariceanu.
Ministrul Economiei
si Finantelor, Varujan Vosganian, a precizat ca despagubirile vor fi platite inainte de listarea Fondului, daca sumele nu depasesc 250.000 lei. Pentru sume cuprinse intre 250.000 lei si 500.000 lei va fi achitata o prima transa, de 250.000 lei, restul urmand sa fie platit in maxim un an.
El a aratat ca Transelectrica, Transgaz, Romgaz, Hidroelectric si Nuclearelectrica vor ramane in portofoliul Fondului cu actualele participatii. "Ordonanta a fost trimisa la Monitorul Oficial si urmeaza sa fie publicata in perioada imediat urmatoare", a spus Vosganian. Operatiunea de listare presupune mai multe etape, prima conditie fiind autorizarea Fondului de catre CNVM si inscrierea la categoria Alte Organisme
de Plasament Colectiv (AOPC), pentru obtinerea autorizarii fiind necesara mai intai evaluarea
portofoliului Fondului.
Pana la listarea Fondului Proprietatea (FP) la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), fostii proprietari nu vor putea valorifica titlurile primite in contul despagubirilor, potrivit ordonantei de urgenta aprobate de Guvern. Ei pot insa opta pentru incasarea in numerar a cel mult 500.000 de lei din sumele cuvenite, iar pentru restul banilor trebuie sa astepte listarea Fondului, pentru a vinde actiunile la bursa.
"Cei care au fost deposedati abuziv de bunurile lor vor putea sa fie in acest moment despagubiti, nu in natura, ci cu bani sau cu actiuni la Fondul Proprietatea, dupa cum urmeaza: pentru despagubiri in valoare de pana la 500.000 de lei vor putea primi banii in doua transe in numerar, iar pentru ce depaseste aceasta suma vor primi actiuni la Fondul Proprietatea. Daca suma va fi mai mica de 250.000 de lei, vor putea primi intr-o singura transa, de la inceput", a afirmat premierul Calin Popescu Tariceanu.
Ministrul Economiei
si Finantelor, Varujan Vosganian, a precizat ca despagubirile vor fi platite inainte de listarea Fondului, daca sumele nu depasesc 250.000 lei. Pentru sume cuprinse intre 250.000 lei si 500.000 lei va fi achitata o prima transa, de 250.000 lei, restul urmand sa fie platit in maxim un an.
El a aratat ca Transelectrica, Transgaz, Romgaz, Hidroelectric si Nuclearelectrica vor ramane in portofoliul Fondului cu actualele participatii. "Ordonanta a fost trimisa la Monitorul Oficial si urmeaza sa fie publicata in perioada imediat urmatoare", a spus Vosganian. Operatiunea de listare presupune mai multe etape, prima conditie fiind autorizarea Fondului de catre CNVM si inscrierea la categoria Alte Organisme
de Plasament Colectiv (AOPC), pentru obtinerea autorizarii fiind necesara mai intai evaluarea
portofoliului Fondului.
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)
