Unul dintre cele mai importante monumente istorice de pe teritoriul României, cetatea dacică din Munţii Orăştiei, nu are un administrator stabilit de lege.
Calitatea de administrator a cetăţilor dacice este „plimbată” între Ministerul Mediului şi autorităţile locale de mai bine de cinci ani. Pentru o operaţiune simplă, de scoatere a unor copaci din zona monumentului, e nevoie de luni întregi. Mai mult, nu se ştie exact cine trebuie să păzească monumentul şi să-l gospodărească.
Arie cu statut special
În 1979, pe o suprafaţă de 38.000 de hectare din Munţii Orăştiei a fost înfiinţat Parcul Natural
Grădiştea Muncelului-Cioclovina (PNGMC). De la bun început, acesta a inclus în arealul său şi o mare
parte din complexul cetăţilor dacice, inclusiv Sarmizegetusa Regia. Până în 2003, parcul a existat mai mult pe hârtie.
Cu şase ani în urmă s-a înfiinţat Administraţia PNGMC şi au început să apară probleme administrative, în special din cauza legilor care se bat cap în cap. Mai mult, Sarmizegetusa Regia a fost inclusă în una dintre zonele speciale de conservare ale Parcului. Ariile cu acest statut au un regim care nu permite nici măcar ridicarea unei crengi de copac şi mutarea ei.
În aceste perimetre, intervenţia umană nu este permisă fără aprobarea Comisiei pentru Monumentele Naturii, din cadrul Academiei Române. Exemplul cel mai elocvent al blocajului a apărut cu patru ani în urmă, când o furtună a doborât mai mulţi copaci în apropierea zonei sacre de la Sarmizegetusa Regia, iar instituţiilor abilitate le-a luat aproape doi ani să găsească o soluţie legală pentru a scoate trunchiurile din perimetrul sitului.
duminică, 16 august 2009
Slujbe de vară în străinătate
rogramele Work & Travel îi ajută pe tineri să câştige bani frumoşi şi să capete experienţă.
Studenţii care vor să lucreze pe perioada verii şi nu sunt atraşi de ofertele din ţară pot opta pentru un loc de muncă peste hotare prin programele Work & Travel.
Cele mai multe posturi pentru începători sunt în turism, în Grecia, Canada şi America. Recepţioner, ajutor de bucătar, ospătar şi îngrijitor în parcurile de distracţii sunt cele mai frecvente joburi disponibile.
Cei care vor să obţină un astfel de post trebuie să cunoască cel puţin o limbă străină la nivel conversaţional.
200 de slujbe în Canada
Dacă aveţi 18 ani, vorbiţi engleza şi vă doriţi să lucraţi în turism, aveţi toate şansele să obţineţi unul dintre cele 200 de locuri de muncă pentru Canada, scoase la concurs prin programul Study & Work, derulat prin intermediul companiei Zip Travel, pentru şase sau 12 luni.
„Acest program
presupune studiu îmbinat cu practica profesională”, spune Romeo Moşoiu, directorul companiei. Ospătar, ajutor de ospătar, barman, ajutor de barman, recepţioner/ ă, cameristă, îngrijitor pentru terenuri de golf sunt doar câteva dintre joburile scoase la concurs. Se câştigă între 8 şi 14 dolari canadieni pe oră, plus
bacşiş. Cazarea
şi masa vor fi asigurate de angajator
.
Studenţii care vor să lucreze pe perioada verii şi nu sunt atraşi de ofertele din ţară pot opta pentru un loc de muncă peste hotare prin programele Work & Travel.
Cele mai multe posturi pentru începători sunt în turism, în Grecia, Canada şi America. Recepţioner, ajutor de bucătar, ospătar şi îngrijitor în parcurile de distracţii sunt cele mai frecvente joburi disponibile.
Cei care vor să obţină un astfel de post trebuie să cunoască cel puţin o limbă străină la nivel conversaţional.
200 de slujbe în Canada
Dacă aveţi 18 ani, vorbiţi engleza şi vă doriţi să lucraţi în turism, aveţi toate şansele să obţineţi unul dintre cele 200 de locuri de muncă pentru Canada, scoase la concurs prin programul Study & Work, derulat prin intermediul companiei Zip Travel, pentru şase sau 12 luni.
„Acest program
presupune studiu îmbinat cu practica profesională”, spune Romeo Moşoiu, directorul companiei. Ospătar, ajutor de ospătar, barman, ajutor de barman, recepţioner/ ă, cameristă, îngrijitor pentru terenuri de golf sunt doar câteva dintre joburile scoase la concurs. Se câştigă între 8 şi 14 dolari canadieni pe oră, plus
bacşiş. Cazarea
şi masa vor fi asigurate de angajator
.
Report de 3,5 milioane de lei la 6/49
Premiul
la Categoria I a jocului
Loto 6/49 nu a fost câştigat la extragerea de ieri, organizată de Loteria Română. În această săptămână, Loteria va efectua două trageri săptămânale, astfel că jucătorii au şansa ca, la extragerea de joi, să câştige peste 3,5 milioane de lei.
la Categoria I a jocului
Loto 6/49 nu a fost câştigat la extragerea de ieri, organizată de Loteria Română. În această săptămână, Loteria va efectua două trageri săptămânale, astfel că jucătorii au şansa ca, la extragerea de joi, să câştige peste 3,5 milioane de lei.
Săptămâna începe cu vijelii şi grindină
După o săptămână în care vijeliile şi grindina au făcut ravagii în mai multe localităţi din nordul, estul şi sudul ţării, meteorologii nu au încă veşti care să ne bucure.
În următoarele două zile, vremea se va menţine în general instabilă, cu averse, descărcări electrice, intensificări ale vântului şi căderi de grindină. „Luni (astăzi - n.r), vremea va fi instabilă în majoritatea regiunilor ţării, în timp
ce marţi ploile îşi vor face simţită prezenţa în special în zonele de sud şi sud-vest.
Vor fi averse, descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului, condiţii de grindină şi vijelii. Cantităţile de apă vor depăşi 25-30 de litri/metrul pătrat, cu precădere în zonele montane.
În următoarele două zile, vremea se va menţine în general instabilă, cu averse, descărcări electrice, intensificări ale vântului şi căderi de grindină. „Luni (astăzi - n.r), vremea va fi instabilă în majoritatea regiunilor ţării, în timp
ce marţi ploile îşi vor face simţită prezenţa în special în zonele de sud şi sud-vest.
Vor fi averse, descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului, condiţii de grindină şi vijelii. Cantităţile de apă vor depăşi 25-30 de litri/metrul pătrat, cu precădere în zonele montane.
luni, 13 iulie 2009
Magistraţii au obligat statul să le dea spor de 50% din salariu pentru „epuizare neuropsihică“
“Veşti bune: în martie, anul a¬ces¬ta, magistraţii noştri şi-au mai adăugat la colecţia de sporuri un 50% din salariu pentru „risc şi e¬puizare neuropsihică“. Pe noi ne ia epuizarea neuropsihică doar cît ne gîndim că sporul ăsta o să ne coste
, numai pentru plăţile restan¬te, peste 550 de milioane de lei
noi, adică undeva la aproape 170 de milioane de euro
. Nu zice nimeni că magistratura nu e o meserie stre¬santă: pentru cei nedresaţi în¬că de sistem e cel puţin stresant şi riscant să nu-ţi asculţi şefii sau să le dai cu flit justiţiabililor pi¬loşi, altora le creşte tensiunea cînd se arată bau-baul de la DNA şi mai sînt, bineînţeles, şi cei stresaţi neu¬ropsihic de la mama natură, care speră să se vindece cu leacul ăsta de 50% din salariu. Însă motivul pentru care ne-am stresat şi noi să scriem acest articol are legătu¬ră cu maniera în care magistraţii şi-au însuşit acest spor.
Salariu de magistrat: între 1.300 şi 2.600 de euro, plus
alte sporuri mai mici
Pînă în 2000, magistraţii pri¬meau 50% pe lîngă salariul de ba¬ză. În 2000 însă, Guvernul a emis o ordonanţă şi a abrogat distracţia. Aşa se face că în ultimii ani, nostalgici după acest spor, magistra¬ţii au deschis acţiuni în instanţă ca să-l revendice. Trecînd peste faptul că tot magistraţii depun ac¬ţiunile şi tot ei le judecă – ajungîn¬du-se ca în unele cazuri chiar să rămînă doi-trei pe bară ca să aibă totuşi cine să şi judece –, în ma¬rea majoritate a cazurilor şi-au şi dat cîştig de cauză. Pentru că, to¬tuşi, magistraţii nu şi-au dat tot lor dreptate în toate cazurile, procuro¬rul general al României a promovat ceea ce se cheamă un recurs în interesul legii. Adică a cerut Înal¬tei Curţi de Casaţie şi Justiţie să oblige statul să acorde acest spor tuturor judecătorilor şi procurori¬lor din ţară. Iar Înalta Curte a fost de acord. Normal, printre beneficiari se numără şi judecători de la Înalta Curte.
Aşa se face că, spre exemplu, un judecător de la Înalta Curte care are un salariu de 6.000 de lei pe lună, acum va ajunge la 9.000 de lei. Motivant, nu? Un magistrat de curte de apel sare de la 5.000 de lei la 7.500, unul de tribunal de la 4.000 la 6.000 de lei, iar un judecă¬tor de judecătorie nu va mai în¬casa 3.000, ci 4.500 de lei. La aceste sume se adaugă, în unele din ca¬zuri, şi 15% spor de confiden¬ţia¬litate.
Epuizarea neuropsihică restantă costă 567 de milioane de lei
Sporul de 50% de „risc şi epui¬zare neuropsihică“ trebuie plătit acum, retroactiv, pe ultimii cinci ani. Această lovitură sub centură a prins Ministerul Justiţiei (MJ) cu bugetul în vine. Mai ales că, acum cîteva luni, instanţele intraseră în colaps financiar
: ba nu mai aveau cum să trimită citaţiile din cauza cumulului de datorii la Poşta Ro¬mână, ba riscau să rămînă fără electricitate, ba nu mai aveau din ce să plătească salariile magistraţilor. Din răspunsul primit de noi de la MJ, reiese că – numai din titlurile executorii de pînă acum – ministerul are de plătit restanţe de 567 de milioane de lei aferente sporului de 50% şi încă 63 de mili¬oane de lei pentru 15% spor de confidenţialitate. Iar de acum îna¬inte se vor aloca aproximativ 40 de milioane de lei pe lună pentru a acoperi cele două sporuri ale ma¬gistraţilor şi personalului auxili¬ar. Atenţie, însă: în suma restantă nu sînt incluşi şi cei care au pierdut acţiunile în instanţă de pînă acum şi nici cei care nu au înaintat încă astfel de acţiuni şi care au acum acest drept, mulţumită soluţiei date de Înalta Curte (recursul în interesul legii pomenit mai înainte).”
, numai pentru plăţile restan¬te, peste 550 de milioane de lei
noi, adică undeva la aproape 170 de milioane de euro
. Nu zice nimeni că magistratura nu e o meserie stre¬santă: pentru cei nedresaţi în¬că de sistem e cel puţin stresant şi riscant să nu-ţi asculţi şefii sau să le dai cu flit justiţiabililor pi¬loşi, altora le creşte tensiunea cînd se arată bau-baul de la DNA şi mai sînt, bineînţeles, şi cei stresaţi neu¬ropsihic de la mama natură, care speră să se vindece cu leacul ăsta de 50% din salariu. Însă motivul pentru care ne-am stresat şi noi să scriem acest articol are legătu¬ră cu maniera în care magistraţii şi-au însuşit acest spor.
Salariu de magistrat: între 1.300 şi 2.600 de euro, plus
alte sporuri mai mici
Pînă în 2000, magistraţii pri¬meau 50% pe lîngă salariul de ba¬ză. În 2000 însă, Guvernul a emis o ordonanţă şi a abrogat distracţia. Aşa se face că în ultimii ani, nostalgici după acest spor, magistra¬ţii au deschis acţiuni în instanţă ca să-l revendice. Trecînd peste faptul că tot magistraţii depun ac¬ţiunile şi tot ei le judecă – ajungîn¬du-se ca în unele cazuri chiar să rămînă doi-trei pe bară ca să aibă totuşi cine să şi judece –, în ma¬rea majoritate a cazurilor şi-au şi dat cîştig de cauză. Pentru că, to¬tuşi, magistraţii nu şi-au dat tot lor dreptate în toate cazurile, procuro¬rul general al României a promovat ceea ce se cheamă un recurs în interesul legii. Adică a cerut Înal¬tei Curţi de Casaţie şi Justiţie să oblige statul să acorde acest spor tuturor judecătorilor şi procurori¬lor din ţară. Iar Înalta Curte a fost de acord. Normal, printre beneficiari se numără şi judecători de la Înalta Curte.
Aşa se face că, spre exemplu, un judecător de la Înalta Curte care are un salariu de 6.000 de lei pe lună, acum va ajunge la 9.000 de lei. Motivant, nu? Un magistrat de curte de apel sare de la 5.000 de lei la 7.500, unul de tribunal de la 4.000 la 6.000 de lei, iar un judecă¬tor de judecătorie nu va mai în¬casa 3.000, ci 4.500 de lei. La aceste sume se adaugă, în unele din ca¬zuri, şi 15% spor de confiden¬ţia¬litate.
Epuizarea neuropsihică restantă costă 567 de milioane de lei
Sporul de 50% de „risc şi epui¬zare neuropsihică“ trebuie plătit acum, retroactiv, pe ultimii cinci ani. Această lovitură sub centură a prins Ministerul Justiţiei (MJ) cu bugetul în vine. Mai ales că, acum cîteva luni, instanţele intraseră în colaps financiar
: ba nu mai aveau cum să trimită citaţiile din cauza cumulului de datorii la Poşta Ro¬mână, ba riscau să rămînă fără electricitate, ba nu mai aveau din ce să plătească salariile magistraţilor. Din răspunsul primit de noi de la MJ, reiese că – numai din titlurile executorii de pînă acum – ministerul are de plătit restanţe de 567 de milioane de lei aferente sporului de 50% şi încă 63 de mili¬oane de lei pentru 15% spor de confidenţialitate. Iar de acum îna¬inte se vor aloca aproximativ 40 de milioane de lei pe lună pentru a acoperi cele două sporuri ale ma¬gistraţilor şi personalului auxili¬ar. Atenţie, însă: în suma restantă nu sînt incluşi şi cei care au pierdut acţiunile în instanţă de pînă acum şi nici cei care nu au înaintat încă astfel de acţiuni şi care au acum acest drept, mulţumită soluţiei date de Înalta Curte (recursul în interesul legii pomenit mai înainte).”
Cum l-a infuriat informatorul Boc pe Ceausescu
lexandru Boc, vicepresedintele Ligii Profesioniste de Fotbal, a fost cu multi ani in urma protagonistul unui scandal care i-a schimbat cariera. In 1970, cand era una dintre vedetele echipei nationale, Boc a fost implicat intr-o bataie intr-un bar din Bucuresti, a fost judecat si condamnat la inchisoare. Fotbalistul a avut parte insa de conditii foarte bune in detentie, fapt care a ajuns la urechile liderilor comunisti ai vremii. Intr-o sedinta a Comitetului Central al PCR la care a participat si Nicolae Ceausescu s-a discutat "cazul Boc" care a fost dat ca exemplu in ceea ce priveste neregulile din sistemul penitenciar de la vremea respectiva.
"Romania libera" si Asociatia
Civica "Militia Spirituala" va prezinta astazi in exclusivitate fragmente din stenograma sedintei din care rezulta faptul ca mai multi inalti functionari din Ministerul de Interne au fost sanctionati de Ceausescu din cauza "favorurilor" facute lui Boc. Stenograma mai arata si un alt aspect al tineretii actualului sef din fotbalul romanesc, necunoscut de publicul larg: Alexandru Boc a fost folosit de militieni ca "informator pe langa o banda de straini". Partea a doua a acestui material, in care Alexandru Boc explica cum a ajuns sa fie inchis, care au fost informatiile furnizate si cum i-a schimbat viata
interventia lui Ceausescu, o veti putea citi in numarul nostru de maine.
Alexandru Boc este in prezent unul dintre cei mai influenti oameni din fotbalul romanesc: este vicepresedintele LPF, fiind considerat mana dreapta a lui Dumitru Dragomir. Fostul fotbalist a fost insa cu multi ani in urma in centrul unui scandal care a penetrat pana la varful structurilor comuniste, in anturajul lui Nicolae Ceausescu. Pe vremea cand juca la Dinamo si astepta sa participe cu Nationala la Campionatul Mondial din Mexic, Boc s-a batut intr-un bar din Bucuresti, motiv pentru care a fost judecat si condamnat la inchisoare. A avut parte insa de un tratament foarte bun in detentie, fapt care a ajuns la urechile liderilor politici ai vremii, acestia dezbatand cazul lui intr-o sedinta a Comitetului Central al PCR la care a participat si Ceausescu. Din discutii reiese si un lucru necunoscut pana acum opiniei publice: fotbalistul fusese folosit de militieni ca informator.
Sedinta cu scantei
8 septembrie 1970. Comitetul Central al Partidului Comunist Roman se intalneste intr-o sedinta pe a carei ordine de zi se afla si o "informare referitoare la unele incalcari privind regimul de executare a pedepselor". Dezbaterile la care participa si Nicolae Ceausescu se axeaza practic in jurul unui singur personaj: Alexandru Boc, fotbalist al echipei nationale, aflat in arestul Militiei Capitalei. Iata cateva fragmente din stenogramele discutiilor purtate de liderii comunisti, aflate in Arhivele Nationale, Fond CC al PCR, in care numele sportivului a fost pronuntat de 25 de ori. Virgil Trofin, secretar al CC al PCR, a cerut lamuriri in legatura inlesnirile acordate lui Alexandru Boc in inchisoare. Ministrul de Interne Cornel Onescu a explicat ca aceasta ar fi fost o forma de recompensare a fotbalistului.
Cornel Onescu (ministrul de Interne): "Vreau sa informez secretariatul exact cum s-au petrecut lucrurile. Boc, cand a fost condamnat, a fost trimis la Militia Capitalei. Au venit si au cerut sa il foloseasca ca informator deoarece cunostea o multime de lucruri in legatura cu o banda de straini care plasase marci false in tara noastra. Eu am admis sa il foloseasca ca informator si, in primul rand, s-a cerut aprobare din partea Militiei Capitalei. Am fost informat si eu si a fost folosit ca informator. Ulterior, tovarasii i-au creat conditiile care i-au fost create. Cand s-a terminat cu aceasta banda, mi s-a prezentat o informare. Atunci am intrebat: s-a terminat cu situatia lui de informator, de ce nu il trimiteti la Vacaresti pe Boc?
Au venit si au spus ca, in mod legal
, il folosesc. De asemenea, ca mama lui a venit si la Consiliul de Ministri si fiind singurul intretinator de familie o sa fie gratiat si pana iese gratierea sa ramana acolo. Nu am stiut de conditiile create lui Boc la penitenciar. In ce priveste usurinta cu care am dat avizul pentru gratiere. Nu am stiut de conditiile care i s-au creat acolo si, in plus, stiam de mama lui ca a fost la audienta, ca cere gratierea lui, dar, spun sincer, n-am stiut de conditiile care i s-au creat".
"Cand am discutat cu Boc, arata ca un om care facuse doua concedii la mare."
In cursul dezbaterilor, liderii comunisti explica intr-un limbaj direct care au fost conditiile pe care le avea sportivul in inchisoare. Mai mult decat atat, adjunctul sefului Sectiei Militare al CC al PCR, Vasile Gheorghe, recunoaste ca informatiile obtinute in schimbul favorurilor nu au fost chiar "de prima mana".
Vasile Gheorghe: "Motivul pentru care a fost trimis Boc la Militia Capitalei a fost foarte subtire. Ceea ce a dat Boc in cazul cu marcile false putea sa le dea din penitenciar, de la punctul de lucru, nu de la Militia Capitalei. De fapt, Boc nu a vazut la fata macar pe unul din cei in cauza. A fost audiat si a dat informatii despre ceea ce stia. Generalul Chiriac a incalcat legea si nu i se poate spune ca n-a stiut, pentru ca este un om batran in Militie, nu se poate spune ca n-a stiut ca a incalcat legea mutandu-l pe Boc intr-o camera de pension.
El primea bani, primea vizite, iesea pe plafonul Militiei Capitalei, care este un obiectiv bine pazit. Cand am discutat cu Boc, arata ca un om care facuse doua concedii la mare. Ce ne-a spus Boc in legatura cu regimul care i s-a asigurat acolo? Cu lacrimi in ochi, mi-a spus: «Sunt uimit de modul in care tovarasii s-au purtat cu mine si sunt profund recunoscator». Avea si de ce sa fie, de fapt".
"Poate fi el stoperul stoperilor, nu putem admite asemenea manifestari"
Din dezbaterea "tovarasilor" pe marginea cazului Boc transpare uneori un umor involuntar, alteori limbajul de lemn
:
"Gheorghe Stoica (membru in Comitetul executiv CC al PCR): Fara indoiala, tovarasi, ca acesta este lucrul cel mai rau care poate sa existe, crearea de situatii de privilegiati in inchisori. Acest caz Boc probabil ca nu este singurul si probabil ca la aceia care au posibilitati, prieteni, spertuiala li se creeaza privilegii care numai de reeducare nu mai poate fi vorba. Masurile propuse in legatura cu cazul Boc sunt juste si merita sa i se atraga atentia tovarasului Cornel Onescu (ministrul Afacerilor Interne – n. red.) ca asemenea incalcari grosolane nu pot fi trecute cu vederea de noi.
Gheorghe Vasile: Propun ca Nicolae Chiriac (seful Militiei Bucuresti – n. red.) sa fie retrogradat la gradul de colonel.
Nicolae Ceausescu: Cand ati facut controlul acesta?
Cornel Onescu: Controlul s-a facut si a fost just, insa unul este regimul inchisorii si cazul lui Boc a fost nu la penitenciar, ci la arestul Militiei.
Ceausescu: Este incalcarea regimului de executare a pedepsei.
Onescu: Nu insa la penitenciar. In ceea ce priveste cazul Boc, eu v-am mai spus dumneavoastra, aici ca un fir rosu se vede slabiciunea unor cadre de-a noastre pentru fotbalisti. Chiriac a dat indicatii juste sa il puna acolo pentru ca acolo sunt celule mai grele ca la Vacaresti.
Paul Niculescu-Mizil (membru al Comitetului executiv al CC al PCR): Eu tin minte ca atunci cand Boc a facut infractiunea si atunci au fost incercari de a-l scoate basma curata pe acest cetatean care a savarsit o infractiune reprobabila si poate fi el stoperul stoperilor, nu putem admite asemenea manifestari. Este o mentalitate pe care unii din oamenii nostri o alimenteaza in legatura cu asemenea oameni, de toleranta, de privilegii si care nu duce nici la intarirea sportului si nici nu ofera un exemplu educativ. De aceea eu n-as fi pentru aceasta sanctiune data lui Chiriac de a-l retrage din functie. Toate lucrurile se reduc la acest Chiriac. Nu stiu daca s-a stat de vorba cu el.
Cornel Onescu (ministrul de Interne): Informarea se refera la mai multi.
Paul Niculescu-Mizil: Eu sunt de parere ca noi sa discutam foarte serios aceasta chestiune la minister, toti oamenii care sunt implicati sa fie sanctionati pe linie de partid.
Gheorghe Pana (membru CC al PCR): Conducerea ministerului sa ia masuri disciplinare asupra tuturor din minister care se fac vinovati in situatia lui Boc.
In continuare, cei prezenti la sedinta se impart in doua tabere, fiecare argumentand daca ministrul de Interne si seful Militiei Capitalei ar trebui sanctionati pentru modul in care au solutionat cazul Boc. Dilema este rezolvata de catre fostul dictator, care decide, in final, de unul singur masurile ce se impun.
Nicolae Ceausescu: Cred ca putem sa incheiem discutiile, tovarasi. In ceea ce priveste problema aceasta legata de scoaterea din inchisoare a lui Boc in mod ilegal, care este o incalcare a legalitatii socialiste, eu sunt de acord ca vinovatii sunt mai multi. In primul rand directorul penitenciarului n-are dreptul sa-l dea decat pe timp limitat pentru anchetare. Raspunderea pentru executarea pedepsei o are directorul inchisorii si directia generala a penitenciarelor si pentru cercetare nu se poate scoate pe timp nelimitat. Sunt de acord ca Chiriac sa fie scos din functie si retrogradat. In ceea ce-l priveste pe tovarasul Onescu, chiar dupa ce i s-a spus sa ia masuri tot a mai taraganat lucrurile si a cautat sa minimalizeze. Trebuie sa ii aplicam o sanctiune de partid si sa-i atragem atentia foarte serios. Iata, aceasta este concluzia pe care o trag eu. Daca sunteti de acord sa se procedeze asa? Da.
Are cineva alta parere? Nu. Atunci sa fim de acord asa."
» 224 de meciuri jucate in Divizia A
Alexandru Boc, in varsta de 62 de ani, este acum unul dintre cei mai influenti oameni din fotbalul romanesc. Este vicepresedintele Ligii Profesioniste de Fotbal, fiind considerat mana dreapta a lui Dumitru Dragomir. Boc este cel care se ocupa de programarea meciurilor din Liga I, fiind delegat si ca observator. Numele sau a fost invocat in scandalul iscat anul trecut la meciul Steaua-Rapid, cand unul dintre jucatorii echipei din Giulesti a fost lovit in cap de un surub aruncat din tribuna. Steaua a scapat atunci fara sa primeasca sanctiune, fapt reprosat de rapidisti observatorului Alexandru Boc.
In cariera de fotbalist, vicepresedintele Ligii a trecut pe la Petrolul Ploiesti, Dinamo Bucuresti, Sportul Studentesc, Rapid Bucuresti si Universitatea Craiova. A jucat 224 de meciuri in Divizia A si a marcat 12 goluri. Fostul libero a fost selectionat de sase ori la nationala si a ratat participarea la Campionatul Mondial din Mexic deoarece se afla in puscarie.
In numarul de maine va prezentam partea a doua a acestui material, in care explicam de ce a ajuns Alexandru Boc sa intre in inchisoare. Tot maine veti afla si cum a ratat fotbalistul, care tocmai fusese desemnat cel mai bun jucator al tarii, participarea la Campionatul Mondial din 1970.
"Romania libera" si Asociatia
Civica "Militia Spirituala" va prezinta astazi in exclusivitate fragmente din stenograma sedintei din care rezulta faptul ca mai multi inalti functionari din Ministerul de Interne au fost sanctionati de Ceausescu din cauza "favorurilor" facute lui Boc. Stenograma mai arata si un alt aspect al tineretii actualului sef din fotbalul romanesc, necunoscut de publicul larg: Alexandru Boc a fost folosit de militieni ca "informator pe langa o banda de straini". Partea a doua a acestui material, in care Alexandru Boc explica cum a ajuns sa fie inchis, care au fost informatiile furnizate si cum i-a schimbat viata
interventia lui Ceausescu, o veti putea citi in numarul nostru de maine.
Alexandru Boc este in prezent unul dintre cei mai influenti oameni din fotbalul romanesc: este vicepresedintele LPF, fiind considerat mana dreapta a lui Dumitru Dragomir. Fostul fotbalist a fost insa cu multi ani in urma in centrul unui scandal care a penetrat pana la varful structurilor comuniste, in anturajul lui Nicolae Ceausescu. Pe vremea cand juca la Dinamo si astepta sa participe cu Nationala la Campionatul Mondial din Mexic, Boc s-a batut intr-un bar din Bucuresti, motiv pentru care a fost judecat si condamnat la inchisoare. A avut parte insa de un tratament foarte bun in detentie, fapt care a ajuns la urechile liderilor politici ai vremii, acestia dezbatand cazul lui intr-o sedinta a Comitetului Central al PCR la care a participat si Ceausescu. Din discutii reiese si un lucru necunoscut pana acum opiniei publice: fotbalistul fusese folosit de militieni ca informator.
Sedinta cu scantei
8 septembrie 1970. Comitetul Central al Partidului Comunist Roman se intalneste intr-o sedinta pe a carei ordine de zi se afla si o "informare referitoare la unele incalcari privind regimul de executare a pedepselor". Dezbaterile la care participa si Nicolae Ceausescu se axeaza practic in jurul unui singur personaj: Alexandru Boc, fotbalist al echipei nationale, aflat in arestul Militiei Capitalei. Iata cateva fragmente din stenogramele discutiilor purtate de liderii comunisti, aflate in Arhivele Nationale, Fond CC al PCR, in care numele sportivului a fost pronuntat de 25 de ori. Virgil Trofin, secretar al CC al PCR, a cerut lamuriri in legatura inlesnirile acordate lui Alexandru Boc in inchisoare. Ministrul de Interne Cornel Onescu a explicat ca aceasta ar fi fost o forma de recompensare a fotbalistului.
Cornel Onescu (ministrul de Interne): "Vreau sa informez secretariatul exact cum s-au petrecut lucrurile. Boc, cand a fost condamnat, a fost trimis la Militia Capitalei. Au venit si au cerut sa il foloseasca ca informator deoarece cunostea o multime de lucruri in legatura cu o banda de straini care plasase marci false in tara noastra. Eu am admis sa il foloseasca ca informator si, in primul rand, s-a cerut aprobare din partea Militiei Capitalei. Am fost informat si eu si a fost folosit ca informator. Ulterior, tovarasii i-au creat conditiile care i-au fost create. Cand s-a terminat cu aceasta banda, mi s-a prezentat o informare. Atunci am intrebat: s-a terminat cu situatia lui de informator, de ce nu il trimiteti la Vacaresti pe Boc?
Au venit si au spus ca, in mod legal
, il folosesc. De asemenea, ca mama lui a venit si la Consiliul de Ministri si fiind singurul intretinator de familie o sa fie gratiat si pana iese gratierea sa ramana acolo. Nu am stiut de conditiile create lui Boc la penitenciar. In ce priveste usurinta cu care am dat avizul pentru gratiere. Nu am stiut de conditiile care i s-au creat acolo si, in plus, stiam de mama lui ca a fost la audienta, ca cere gratierea lui, dar, spun sincer, n-am stiut de conditiile care i s-au creat".
"Cand am discutat cu Boc, arata ca un om care facuse doua concedii la mare."
In cursul dezbaterilor, liderii comunisti explica intr-un limbaj direct care au fost conditiile pe care le avea sportivul in inchisoare. Mai mult decat atat, adjunctul sefului Sectiei Militare al CC al PCR, Vasile Gheorghe, recunoaste ca informatiile obtinute in schimbul favorurilor nu au fost chiar "de prima mana".
Vasile Gheorghe: "Motivul pentru care a fost trimis Boc la Militia Capitalei a fost foarte subtire. Ceea ce a dat Boc in cazul cu marcile false putea sa le dea din penitenciar, de la punctul de lucru, nu de la Militia Capitalei. De fapt, Boc nu a vazut la fata macar pe unul din cei in cauza. A fost audiat si a dat informatii despre ceea ce stia. Generalul Chiriac a incalcat legea si nu i se poate spune ca n-a stiut, pentru ca este un om batran in Militie, nu se poate spune ca n-a stiut ca a incalcat legea mutandu-l pe Boc intr-o camera de pension.
El primea bani, primea vizite, iesea pe plafonul Militiei Capitalei, care este un obiectiv bine pazit. Cand am discutat cu Boc, arata ca un om care facuse doua concedii la mare. Ce ne-a spus Boc in legatura cu regimul care i s-a asigurat acolo? Cu lacrimi in ochi, mi-a spus: «Sunt uimit de modul in care tovarasii s-au purtat cu mine si sunt profund recunoscator». Avea si de ce sa fie, de fapt".
"Poate fi el stoperul stoperilor, nu putem admite asemenea manifestari"
Din dezbaterea "tovarasilor" pe marginea cazului Boc transpare uneori un umor involuntar, alteori limbajul de lemn
:
"Gheorghe Stoica (membru in Comitetul executiv CC al PCR): Fara indoiala, tovarasi, ca acesta este lucrul cel mai rau care poate sa existe, crearea de situatii de privilegiati in inchisori. Acest caz Boc probabil ca nu este singurul si probabil ca la aceia care au posibilitati, prieteni, spertuiala li se creeaza privilegii care numai de reeducare nu mai poate fi vorba. Masurile propuse in legatura cu cazul Boc sunt juste si merita sa i se atraga atentia tovarasului Cornel Onescu (ministrul Afacerilor Interne – n. red.) ca asemenea incalcari grosolane nu pot fi trecute cu vederea de noi.
Gheorghe Vasile: Propun ca Nicolae Chiriac (seful Militiei Bucuresti – n. red.) sa fie retrogradat la gradul de colonel.
Nicolae Ceausescu: Cand ati facut controlul acesta?
Cornel Onescu: Controlul s-a facut si a fost just, insa unul este regimul inchisorii si cazul lui Boc a fost nu la penitenciar, ci la arestul Militiei.
Ceausescu: Este incalcarea regimului de executare a pedepsei.
Onescu: Nu insa la penitenciar. In ceea ce priveste cazul Boc, eu v-am mai spus dumneavoastra, aici ca un fir rosu se vede slabiciunea unor cadre de-a noastre pentru fotbalisti. Chiriac a dat indicatii juste sa il puna acolo pentru ca acolo sunt celule mai grele ca la Vacaresti.
Paul Niculescu-Mizil (membru al Comitetului executiv al CC al PCR): Eu tin minte ca atunci cand Boc a facut infractiunea si atunci au fost incercari de a-l scoate basma curata pe acest cetatean care a savarsit o infractiune reprobabila si poate fi el stoperul stoperilor, nu putem admite asemenea manifestari. Este o mentalitate pe care unii din oamenii nostri o alimenteaza in legatura cu asemenea oameni, de toleranta, de privilegii si care nu duce nici la intarirea sportului si nici nu ofera un exemplu educativ. De aceea eu n-as fi pentru aceasta sanctiune data lui Chiriac de a-l retrage din functie. Toate lucrurile se reduc la acest Chiriac. Nu stiu daca s-a stat de vorba cu el.
Cornel Onescu (ministrul de Interne): Informarea se refera la mai multi.
Paul Niculescu-Mizil: Eu sunt de parere ca noi sa discutam foarte serios aceasta chestiune la minister, toti oamenii care sunt implicati sa fie sanctionati pe linie de partid.
Gheorghe Pana (membru CC al PCR): Conducerea ministerului sa ia masuri disciplinare asupra tuturor din minister care se fac vinovati in situatia lui Boc.
In continuare, cei prezenti la sedinta se impart in doua tabere, fiecare argumentand daca ministrul de Interne si seful Militiei Capitalei ar trebui sanctionati pentru modul in care au solutionat cazul Boc. Dilema este rezolvata de catre fostul dictator, care decide, in final, de unul singur masurile ce se impun.
Nicolae Ceausescu: Cred ca putem sa incheiem discutiile, tovarasi. In ceea ce priveste problema aceasta legata de scoaterea din inchisoare a lui Boc in mod ilegal, care este o incalcare a legalitatii socialiste, eu sunt de acord ca vinovatii sunt mai multi. In primul rand directorul penitenciarului n-are dreptul sa-l dea decat pe timp limitat pentru anchetare. Raspunderea pentru executarea pedepsei o are directorul inchisorii si directia generala a penitenciarelor si pentru cercetare nu se poate scoate pe timp nelimitat. Sunt de acord ca Chiriac sa fie scos din functie si retrogradat. In ceea ce-l priveste pe tovarasul Onescu, chiar dupa ce i s-a spus sa ia masuri tot a mai taraganat lucrurile si a cautat sa minimalizeze. Trebuie sa ii aplicam o sanctiune de partid si sa-i atragem atentia foarte serios. Iata, aceasta este concluzia pe care o trag eu. Daca sunteti de acord sa se procedeze asa? Da.
Are cineva alta parere? Nu. Atunci sa fim de acord asa."
» 224 de meciuri jucate in Divizia A
Alexandru Boc, in varsta de 62 de ani, este acum unul dintre cei mai influenti oameni din fotbalul romanesc. Este vicepresedintele Ligii Profesioniste de Fotbal, fiind considerat mana dreapta a lui Dumitru Dragomir. Boc este cel care se ocupa de programarea meciurilor din Liga I, fiind delegat si ca observator. Numele sau a fost invocat in scandalul iscat anul trecut la meciul Steaua-Rapid, cand unul dintre jucatorii echipei din Giulesti a fost lovit in cap de un surub aruncat din tribuna. Steaua a scapat atunci fara sa primeasca sanctiune, fapt reprosat de rapidisti observatorului Alexandru Boc.
In cariera de fotbalist, vicepresedintele Ligii a trecut pe la Petrolul Ploiesti, Dinamo Bucuresti, Sportul Studentesc, Rapid Bucuresti si Universitatea Craiova. A jucat 224 de meciuri in Divizia A si a marcat 12 goluri. Fostul libero a fost selectionat de sase ori la nationala si a ratat participarea la Campionatul Mondial din Mexic deoarece se afla in puscarie.
In numarul de maine va prezentam partea a doua a acestui material, in care explicam de ce a ajuns Alexandru Boc sa intre in inchisoare. Tot maine veti afla si cum a ratat fotbalistul, care tocmai fusese desemnat cel mai bun jucator al tarii, participarea la Campionatul Mondial din 1970.
Ieftiniri spectaculoase la târgurile de case
Dezvoltatorii oferă discounturi de până la 15.000 de euro la achiziţia unui apartament şi locuri de parcare gratis
Oferta din luna septembrie a Târgului Imobiliar Naţional (TIMON) stă sub semnul stagnării din piaţă. Locuinţele sunt cu 40% mai ieftine decât prognozele de la începutul anului.
La tarabele expozanţilor tronează anunţuri cu discounturi substanţiale sau cu apartamente la preţuri similare celor de anul trecut. Astfel, cel puţin patru mari expozanţi au în ofertă garsoniere disponibile pentru circa 55.000 de euro. Este vorba despre apartamente în cadrul proiectelor Bragadiru Lake Project (52.000 de euro), Regal Residence (55.700 euro), Confort City (55.700 euro
) sau Primăvara Lujerului (56.000 de euro).
În cazul în care vă decideţi să achiziţionaţi un apartament, beneficiaţi de o parcare gratuită la Regal Residence, Primăvara Lujerului şi Confort City. Acestea sunt evaluate la valori cuprinse între 5.000 şi 15.000 de euro. Garsonierele au suprafeţe utile care încep de la 27 şi pot ajunge până la 38 de metri pătraţi.
Apartamentele cu două camere sunt oferite pentru minimum 92.000 de euro. Cel mai ieftin produs
din cadrul târgului îl reprezintă garsonierele în staţiunea Saturn, dezvoltate de Vigogeo Invest în cadrul proiectului Sofia Residence. Acestea pot fi achiziţionate pentru 32.900 de euro.
Oferta din luna septembrie a Târgului Imobiliar Naţional (TIMON) stă sub semnul stagnării din piaţă. Locuinţele sunt cu 40% mai ieftine decât prognozele de la începutul anului.
La tarabele expozanţilor tronează anunţuri cu discounturi substanţiale sau cu apartamente la preţuri similare celor de anul trecut. Astfel, cel puţin patru mari expozanţi au în ofertă garsoniere disponibile pentru circa 55.000 de euro. Este vorba despre apartamente în cadrul proiectelor Bragadiru Lake Project (52.000 de euro), Regal Residence (55.700 euro), Confort City (55.700 euro
) sau Primăvara Lujerului (56.000 de euro).
În cazul în care vă decideţi să achiziţionaţi un apartament, beneficiaţi de o parcare gratuită la Regal Residence, Primăvara Lujerului şi Confort City. Acestea sunt evaluate la valori cuprinse între 5.000 şi 15.000 de euro. Garsonierele au suprafeţe utile care încep de la 27 şi pot ajunge până la 38 de metri pătraţi.
Apartamentele cu două camere sunt oferite pentru minimum 92.000 de euro. Cel mai ieftin produs
din cadrul târgului îl reprezintă garsonierele în staţiunea Saturn, dezvoltate de Vigogeo Invest în cadrul proiectului Sofia Residence. Acestea pot fi achiziţionate pentru 32.900 de euro.
Traseul răpirii: Egipt - Sudan - graniţa cu Libia
A doua zi a negocierilor în luarea de ostatici din Egipt a înregistrat o realizare: identificarea locului unde au fost duşi cei 19 răpiţi.
Incertitudini, dezminţiri şi confuzie. Cuvintele-cheie ale zilei de ieri în negocierile iniţiate în jurul răpirii celor 19 persoane, printre care şi o româncă, din zona de sud a Egiptului. În lipsa confirmărilor oficiale, mare parte a informaţiilor sosite au fost lipsite de veridicitate sau, uneori, total contradictorii. Probabil cel mai bun exemplu în acest sens sunt chiar declaraţiile oficiale ale ministrului egiptean de externe, Ahmed Aboul Gheit, care, ieri, în decurs de numai două ore, a trecut de la anunţarea eliberării celor 19 la „situaţia privind turiştii din Egipt a rămas neschimbată“.
Şi soarta româncei răpite rămâne o adevărată nebuloasă. Ieşenii care şi-o amintesc din perioada de dinaintea plecării definitive a acesteia în Germania se limitează la a o caracteriza prin clasicele epitete „cuminte“ sau „studioasă“. Din Germania şi Elveţia, locul unde lucrează, în prezent, soţul Oanei Maria Kalis, linişte deplină. Cei care îi cunoşteau s-au arătat şocaţi de răpire, despre care au aflat din presa străină.
Principalii negociatori sunt germanii
Ieri, în jurul orei 15.30, MAE sudanez afirma că a descoperit locul unde s-ar afla ostaticii şi răpitorii, însă, completau oficialii citaţi, nu va fi declanşată o operaţiune care să pericliteze viaţa ostaticilor. Presupusul loc s-ar afla în Sudan, aproape de Libia, într-o regiune numită Gebel Ouenat. Principalii negociatori sunt reprezentanţii diplomaţiei germane, care comunică cu teroriştii prin intermediul unui telefon conectat la satelit. Miza operaţiunii de răpire ar fi, potrivit unor surse egiptene, obţinerea unei recompense consistente, în valoare de aproximativ 6 milioane de euro
.
„Nu mi-a venit să cred când am auzit“
Lipsa oricăror informaţii confirmate oficial privind soarta româncei răpite şi a soţului acesteia se răsfrânge şi în declaraţiile foştilor colegi în domeniu ai celor doi: unii sunt bulversaţi de incident, alţii pur şi simplu nu ştiau că soţii Kalis au fost răpiţi de sudanezi înarmaţi. Oana Kalis a fost angajată, pentru un an, la o clinică de cercetare a tumorilor din Freiburg, sub supravegherea doctorului Bernd Hildenbrand. „Oana nu a lucrat niciodată ca doctor, doar în calitate
de cercetător. De altfel, ambii sunt bine văzuţi în domeniu. Ştiu că le plac locurile exotice mai ferite. Am vorbit cu familia lui Christoph, este foarte îngrijorată. Familia e foarte tracasată, toată lumea sună“, a declarat acesta.
Şi Michael Huber, om de ştiinţă, angajat la Institutul de Imunobiologie „Max Planck“, din Freiburg, care i-a fost şef lui Christoph Kalis, a avut numai cuvinte de laudă despre cei doi. „Amândoi au lucrat la institut. Sunt doi tineri doctori foarte promiţători şi pasionaţi de cercetarea biomedicală“, a spus Huber. Acesta a aflat despre răpire de la televiziune: „E incredibil, nu mi-a venit să cred când am auzit“, a adăugat acesta. În momentul de faţă Christoph Kalis este angajat al companiei
farmaceutice Novartis, cu sediul în Basel, Elveţia.
Incertitudini, dezminţiri şi confuzie. Cuvintele-cheie ale zilei de ieri în negocierile iniţiate în jurul răpirii celor 19 persoane, printre care şi o româncă, din zona de sud a Egiptului. În lipsa confirmărilor oficiale, mare parte a informaţiilor sosite au fost lipsite de veridicitate sau, uneori, total contradictorii. Probabil cel mai bun exemplu în acest sens sunt chiar declaraţiile oficiale ale ministrului egiptean de externe, Ahmed Aboul Gheit, care, ieri, în decurs de numai două ore, a trecut de la anunţarea eliberării celor 19 la „situaţia privind turiştii din Egipt a rămas neschimbată“.
Şi soarta româncei răpite rămâne o adevărată nebuloasă. Ieşenii care şi-o amintesc din perioada de dinaintea plecării definitive a acesteia în Germania se limitează la a o caracteriza prin clasicele epitete „cuminte“ sau „studioasă“. Din Germania şi Elveţia, locul unde lucrează, în prezent, soţul Oanei Maria Kalis, linişte deplină. Cei care îi cunoşteau s-au arătat şocaţi de răpire, despre care au aflat din presa străină.
Principalii negociatori sunt germanii
Ieri, în jurul orei 15.30, MAE sudanez afirma că a descoperit locul unde s-ar afla ostaticii şi răpitorii, însă, completau oficialii citaţi, nu va fi declanşată o operaţiune care să pericliteze viaţa ostaticilor. Presupusul loc s-ar afla în Sudan, aproape de Libia, într-o regiune numită Gebel Ouenat. Principalii negociatori sunt reprezentanţii diplomaţiei germane, care comunică cu teroriştii prin intermediul unui telefon conectat la satelit. Miza operaţiunii de răpire ar fi, potrivit unor surse egiptene, obţinerea unei recompense consistente, în valoare de aproximativ 6 milioane de euro
.
„Nu mi-a venit să cred când am auzit“
Lipsa oricăror informaţii confirmate oficial privind soarta româncei răpite şi a soţului acesteia se răsfrânge şi în declaraţiile foştilor colegi în domeniu ai celor doi: unii sunt bulversaţi de incident, alţii pur şi simplu nu ştiau că soţii Kalis au fost răpiţi de sudanezi înarmaţi. Oana Kalis a fost angajată, pentru un an, la o clinică de cercetare a tumorilor din Freiburg, sub supravegherea doctorului Bernd Hildenbrand. „Oana nu a lucrat niciodată ca doctor, doar în calitate
de cercetător. De altfel, ambii sunt bine văzuţi în domeniu. Ştiu că le plac locurile exotice mai ferite. Am vorbit cu familia lui Christoph, este foarte îngrijorată. Familia e foarte tracasată, toată lumea sună“, a declarat acesta.
Şi Michael Huber, om de ştiinţă, angajat la Institutul de Imunobiologie „Max Planck“, din Freiburg, care i-a fost şef lui Christoph Kalis, a avut numai cuvinte de laudă despre cei doi. „Amândoi au lucrat la institut. Sunt doi tineri doctori foarte promiţători şi pasionaţi de cercetarea biomedicală“, a spus Huber. Acesta a aflat despre răpire de la televiziune: „E incredibil, nu mi-a venit să cred când am auzit“, a adăugat acesta. În momentul de faţă Christoph Kalis este angajat al companiei
farmaceutice Novartis, cu sediul în Basel, Elveţia.
Notiţele lui Băsescu: Apocalipsa vine în 2009
ărăcie din ianuarie, generată de pomeni electorale, legi date pentru clientela politică, justiţie subordonată „hidrei corupţiei“ - mesajele din ciorna discursului de azi din Parlament.
Şeful statului ar putea reproşa astăzi, conform unor surse din Administraţia Prezidenţială, în discursul pe care urmează să-l rostească în faţa plenurilor reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, adoptarea unor serii de legi „pentru clienţii politici”. Este vorba despre legile pe care Traian Băsescu a refuzat să le promulge şi pe care fie le-a returnat Parlamentului pentru revizuire, fie le-a atacat la Curtea Constituţională.
Surse din Administraţia Prezidenţială ne-au declarat că nu este exclus, conform proiectului de discurs, ca şeful statului să le impute senatorilor şi deputaţilor că au transformat, prin promovarea unor astfel de legi, Parlamentul naţional „într-un Parlament al clientelei politice şi al intereselor meschine personale ori de grup”.
Printre legile pe care preşedintele le-ar include pe lista reproşurilor se află cea pentru modificarea şi completarea Legii nr.
10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, cererea de reexaminare asupra Legii privind transmiterea cu titlu gratuit a unui pachet de 1.369.125 de acţiuni deţinute de stat la Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, reprezentând 20% din capitalul social, către Consiliul Local al Municipiului Constanţa, cererea de reexaminare a Legii privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 91/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul protecţiei sociale, cererea de reexaminare asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006.
Şeful statului nu va ezita să denunţe în faţa parlamentarilor „atacurile masive ale hidrei corupţiei” prin încercarea de a-l schimba din funcţie cu orice preţ pe procurorul-şef al DNA, Daniel Morar. În discurs, Traian Băsescu e pregătit să-l atace pe ministrul Justiţiei, dar şi întregul Guvern pentru „propunerea indecentă” a numirii Monicăi Şerbănescu la şefia DNA, în pofida avizului negativ al CSM. Mai este de aşteptat ca şeful statului să utilizeze cuvinte grele de catalogare a gestului ministrului Justiţiei: „tupeu”, „obrăznicie”. Nu în ultimul rând, preşedintele va reproşa Parlamentului tentativa de încălcare a Constituţiei prin suprimarea prerogativei sale de a numi procurorii-şefi, ca urmare a amendamentului propus de Comisia juridică a Senatului la Legea organizării judecătoreşti.
Declaraţia-şoc ar fi însă cea din zonele economică şi socială. Traian Băsescu are de gând să le spună parlamentarilor că pomana electorală dată
de guvernul PNL în urma şantajului PSD - majorarea în avans a pensiilor şi a salariilor profesorilor - îi va costa
scump pe români încă din luna ianuarie a anului viitor, când, conform unor prognoze puse la dispoziţia şefului statului de serviciile secrete, un val de scumpiri va afecta puternic puterea de cumpărare.
Surse din Palatul Cotroceni ne-au mai explicat că Traian Băsescu va veni în faţa Parlamentului şi cu un raport despre situaţia de securitate din regiune, în urma războiului din Georgia, şi ar urma să pună la dispoziţia parlamentarilor nopaper-ul trimis UE şi NATO în urma vizitelor sale fulger în Republica Moldova, Ucraina, Republica Azerbaidjan, Turcia şi Georgia.
Parlamentul adoptă pe bandă legile respinse de Băsescu
Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 a fost trimisă de Băsescu spre reexaminare Parlamentului, însă chiar ieri la Comisia juridică a Camerei Deputaţilor ea a fost adoptată din nou în forma respinsă de preşedinte. Legea prevede imposibilitatea retrocedării imobilelor cumpărate de chiriaşi. Legea privind transmiterea cu titlu gratuit a unui pachet de 1.369.125 de acţiuni deţinute de stat la Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, reprezentând 20% din capitalul social, către Consiliul Local al Municipiului Constanţa a fost de asemenea retrimisă Parlamentului spre reexaminare, Băsescu acuzând interesul direct al grupului PSD de la Constanţa, condus de Radu
Şeful statului ar putea reproşa astăzi, conform unor surse din Administraţia Prezidenţială, în discursul pe care urmează să-l rostească în faţa plenurilor reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, adoptarea unor serii de legi „pentru clienţii politici”. Este vorba despre legile pe care Traian Băsescu a refuzat să le promulge şi pe care fie le-a returnat Parlamentului pentru revizuire, fie le-a atacat la Curtea Constituţională.
Surse din Administraţia Prezidenţială ne-au declarat că nu este exclus, conform proiectului de discurs, ca şeful statului să le impute senatorilor şi deputaţilor că au transformat, prin promovarea unor astfel de legi, Parlamentul naţional „într-un Parlament al clientelei politice şi al intereselor meschine personale ori de grup”.
Printre legile pe care preşedintele le-ar include pe lista reproşurilor se află cea pentru modificarea şi completarea Legii nr.
10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, cererea de reexaminare asupra Legii privind transmiterea cu titlu gratuit a unui pachet de 1.369.125 de acţiuni deţinute de stat la Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, reprezentând 20% din capitalul social, către Consiliul Local al Municipiului Constanţa, cererea de reexaminare a Legii privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 91/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul protecţiei sociale, cererea de reexaminare asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006.
Şeful statului nu va ezita să denunţe în faţa parlamentarilor „atacurile masive ale hidrei corupţiei” prin încercarea de a-l schimba din funcţie cu orice preţ pe procurorul-şef al DNA, Daniel Morar. În discurs, Traian Băsescu e pregătit să-l atace pe ministrul Justiţiei, dar şi întregul Guvern pentru „propunerea indecentă” a numirii Monicăi Şerbănescu la şefia DNA, în pofida avizului negativ al CSM. Mai este de aşteptat ca şeful statului să utilizeze cuvinte grele de catalogare a gestului ministrului Justiţiei: „tupeu”, „obrăznicie”. Nu în ultimul rând, preşedintele va reproşa Parlamentului tentativa de încălcare a Constituţiei prin suprimarea prerogativei sale de a numi procurorii-şefi, ca urmare a amendamentului propus de Comisia juridică a Senatului la Legea organizării judecătoreşti.
Declaraţia-şoc ar fi însă cea din zonele economică şi socială. Traian Băsescu are de gând să le spună parlamentarilor că pomana electorală dată
de guvernul PNL în urma şantajului PSD - majorarea în avans a pensiilor şi a salariilor profesorilor - îi va costa
scump pe români încă din luna ianuarie a anului viitor, când, conform unor prognoze puse la dispoziţia şefului statului de serviciile secrete, un val de scumpiri va afecta puternic puterea de cumpărare.
Surse din Palatul Cotroceni ne-au mai explicat că Traian Băsescu va veni în faţa Parlamentului şi cu un raport despre situaţia de securitate din regiune, în urma războiului din Georgia, şi ar urma să pună la dispoziţia parlamentarilor nopaper-ul trimis UE şi NATO în urma vizitelor sale fulger în Republica Moldova, Ucraina, Republica Azerbaidjan, Turcia şi Georgia.
Parlamentul adoptă pe bandă legile respinse de Băsescu
Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 a fost trimisă de Băsescu spre reexaminare Parlamentului, însă chiar ieri la Comisia juridică a Camerei Deputaţilor ea a fost adoptată din nou în forma respinsă de preşedinte. Legea prevede imposibilitatea retrocedării imobilelor cumpărate de chiriaşi. Legea privind transmiterea cu titlu gratuit a unui pachet de 1.369.125 de acţiuni deţinute de stat la Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, reprezentând 20% din capitalul social, către Consiliul Local al Municipiului Constanţa a fost de asemenea retrimisă Parlamentului spre reexaminare, Băsescu acuzând interesul direct al grupului PSD de la Constanţa, condus de Radu
Traian Băsescu: Voi conlucra cu orice guvern care nu răspunde intereselor oligarhiei
raian Băsescu s-a adresat în această dimineaţă plenului reunit al Parlamentului. Preşedintele a prezentat mesaje pe teme de politică internă şi externă. Şedinta a fost prezidată de Norica Nicolai şi Eugen Nicolicea.
Băsescu a vorbit despre încrederea în sistemul judiciar care este în acest moment destul de scăzută. El a mai subliniat că pentru mulţi cetăţeni, justiţia este un lux pe care nu şi-l mai pot permite. Cu toate acestea, după aderarea la Uniunea Europeană, reforma sistemului judiciar a fost accelerată. Organismele de monitorizare ale Uniunii Europene au apreciat reformele din justiţie ale României. "Dosare
a trei foşti miniştri, a 14 parlamentari se află în instanţă, o performanţă care probează că justiţia a început să fie eficientă. Totuşi mai sunt multe altele de făcut în justiţie", susţine Băsescu.
"Este nevoie de o nouă viziune, noi instrumente de guvernare democratică, noi atitudini, noi comportamente", a declarat preşedintele. Un eveniment foarte important este introducerea votului uninominal, chiar dacă nu conform variantei dorite de cetăţeni la referendumul din noiembrie 2007. "Adoptarea unui nou mod de alegere a parlamentarilor este un pas înainte către reforma clasei politice, pas care dovedeşte că nevoia de schimbare este recunoscută inclusiv de oamenii politici", susţine Băsescu.
Un alt subiect despre care a vorbit Traian Băsescu a fost situaţia economică a ţării. Preşedintele susţine că structura acesteia este una dintre cele mai scăzute din toate ţările Uniunii Europene în acest moment. Una dintre probleme ar fi că România alocă ineficient resursele pe care le deţine. Băsescu a dat ca exemplu PIB-ul pe locuitor din România care nu reprezintă decât 40% din media europeană.
O altă problemă ar fi în acest moment, conform preşedintelui, alocarea ineficientă a mâinii de lucru. România are nevoie de timp pentru a face un salt in eficienţă iar rezerva strategică de eficienţă a României este la ţară, în mediul rural. Băsescu mai susţine că schimbarea locurilor de muncă în mediul rural ar însemna o îmbunătăţire a calităţii vieţii, o modernizare a României.
Băsescu a susţinut că va conlucra cu orice guvern care răspunde provocărilor României de astăzi şi care nu răspunde intereselor oligarhiei, făcând totodată apel la o campanie electorală bazată pe programe şi politici. El a mai spus în mesajul de astăzi adresat Parlamentului, că se aşteaptă la o campanie electorală care să fie ocazia confruntării între programe şi politici, bazată pe soluţii realiste, şi nu pe promisiuni demagogice. "Voi conlucra cu orice guvern care răspunde provocărilor României de astăzi şi care nu răspunde intereselor oligarhiei. Voi conlucra cu orice guvern care foloseşte creşterea economică pentru a investi în România viitorului, un guvern care nu este gata să sacrifice interesele generale pentru interesele personale sau de grup", a adăugat Băsescu.
În 8 septembrie, preşedintele Traian Băsescu a solicitat conducerilor Camerei Deputaţilor şi Senatului să se adreseze Parlamentului pe data de 24 septembrie pentru a prezenta un raport privind politica internă şi externă a României.
Parlamentarii au putut asculta discursul dar nu au putut interveni decât pe probleme legate de procedură. Liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor a absentat de la această şedinţă deoarece nu a vrut să îl umilească încă odată pe Băsescu.
Potrivit art.88 din Constituţie, preşedintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii.
Ultima oară când Traian Băsescu s-a adresat Parlamentului a fost la sfârşitul lunii mai, anul trecut, după referendumului pentru demiterea sa. Un alt mesaj a fost prezentat de preşedinte în februarie 2007, când şeful statului a consultat deputaţii şi senatorii în legătură cu organizarea unui referendum pentru votul uninominal.
De asemenea, unul dintre momentele importante în care şeful statului s-a adresat Parlamentului a fost în decembrie 2006, cu ocazia prezentării Raportului Tismăneanu privind condamnarea comunismului, şedinţă ce a fost boicotată de preşedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor.
Băsescu a vorbit despre încrederea în sistemul judiciar care este în acest moment destul de scăzută. El a mai subliniat că pentru mulţi cetăţeni, justiţia este un lux pe care nu şi-l mai pot permite. Cu toate acestea, după aderarea la Uniunea Europeană, reforma sistemului judiciar a fost accelerată. Organismele de monitorizare ale Uniunii Europene au apreciat reformele din justiţie ale României. "Dosare
a trei foşti miniştri, a 14 parlamentari se află în instanţă, o performanţă care probează că justiţia a început să fie eficientă. Totuşi mai sunt multe altele de făcut în justiţie", susţine Băsescu.
"Este nevoie de o nouă viziune, noi instrumente de guvernare democratică, noi atitudini, noi comportamente", a declarat preşedintele. Un eveniment foarte important este introducerea votului uninominal, chiar dacă nu conform variantei dorite de cetăţeni la referendumul din noiembrie 2007. "Adoptarea unui nou mod de alegere a parlamentarilor este un pas înainte către reforma clasei politice, pas care dovedeşte că nevoia de schimbare este recunoscută inclusiv de oamenii politici", susţine Băsescu.
Un alt subiect despre care a vorbit Traian Băsescu a fost situaţia economică a ţării. Preşedintele susţine că structura acesteia este una dintre cele mai scăzute din toate ţările Uniunii Europene în acest moment. Una dintre probleme ar fi că România alocă ineficient resursele pe care le deţine. Băsescu a dat ca exemplu PIB-ul pe locuitor din România care nu reprezintă decât 40% din media europeană.
O altă problemă ar fi în acest moment, conform preşedintelui, alocarea ineficientă a mâinii de lucru. România are nevoie de timp pentru a face un salt in eficienţă iar rezerva strategică de eficienţă a României este la ţară, în mediul rural. Băsescu mai susţine că schimbarea locurilor de muncă în mediul rural ar însemna o îmbunătăţire a calităţii vieţii, o modernizare a României.
Băsescu a susţinut că va conlucra cu orice guvern care răspunde provocărilor României de astăzi şi care nu răspunde intereselor oligarhiei, făcând totodată apel la o campanie electorală bazată pe programe şi politici. El a mai spus în mesajul de astăzi adresat Parlamentului, că se aşteaptă la o campanie electorală care să fie ocazia confruntării între programe şi politici, bazată pe soluţii realiste, şi nu pe promisiuni demagogice. "Voi conlucra cu orice guvern care răspunde provocărilor României de astăzi şi care nu răspunde intereselor oligarhiei. Voi conlucra cu orice guvern care foloseşte creşterea economică pentru a investi în România viitorului, un guvern care nu este gata să sacrifice interesele generale pentru interesele personale sau de grup", a adăugat Băsescu.
În 8 septembrie, preşedintele Traian Băsescu a solicitat conducerilor Camerei Deputaţilor şi Senatului să se adreseze Parlamentului pe data de 24 septembrie pentru a prezenta un raport privind politica internă şi externă a României.
Parlamentarii au putut asculta discursul dar nu au putut interveni decât pe probleme legate de procedură. Liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor a absentat de la această şedinţă deoarece nu a vrut să îl umilească încă odată pe Băsescu.
Potrivit art.88 din Constituţie, preşedintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii.
Ultima oară când Traian Băsescu s-a adresat Parlamentului a fost la sfârşitul lunii mai, anul trecut, după referendumului pentru demiterea sa. Un alt mesaj a fost prezentat de preşedinte în februarie 2007, când şeful statului a consultat deputaţii şi senatorii în legătură cu organizarea unui referendum pentru votul uninominal.
De asemenea, unul dintre momentele importante în care şeful statului s-a adresat Parlamentului a fost în decembrie 2006, cu ocazia prezentării Raportului Tismăneanu privind condamnarea comunismului, şedinţă ce a fost boicotată de preşedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor.
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)
