Le-au trebuit 13 ani, dar cel putin acum sunt hotarati

Microsoft cumpara tehnologie romaneasca de la GeCad. Honeywell si Timken transfera productie din Marea Britanie in Romania. General Electric vrea sa isi mareasca "considerabil" prezenta in Romania. Cargill este in discutii pentru a cumpara silozuri romanesti de 15 - 20 mil. $.
Advent International este in negocieri pentru a cumpara Terapia Cluj iar de achizitie a fost interesat si gigantul financiar AIG. Bechtel vrea sa investesca 800 de milioane de dolari pentru constructia unei autostrazi in Romania.
Ce reprezinta aceasta insiruire? "Investitiile marilor companii americane in Romania in ultimii 13 ani" ar putea fi un raspuns. Nu insa cel corect. Este vorba doar de tranzactii sau intentii ale companiilor americane anuntate in doar ultimile doua luni. #leadend# Pana anul acesta, cu mici exceptii, grupurile americane care domina piata mondiala nu s-au grabit sa "sufoce" cu bani Romania. Asta in timp ce Ungaria, de exemplu, atragea investitii de miliarde de dolari numai din partea General Electric. Cauzele (invocate chiar de americani) unei astfel de situatii: instabilitatea cadrului legislativ, coruptia, mediul de afaceri mult mai neprietenos comparativ cu alte tari din zona, consumul insuficient dezvoltat.
Barierele care pana anul trecut pareau de netrecut incep sa cada insa - din motive economice, dar si politice - una cate una, pe masura ce companiile americane de calibru par hotarate sa ia in serios, in sfarsit, piata romaneasca.
Primele semne ca acest lucru se va intampla au aparut anul trecut, odata cu siguranta ca Romania va fi primita in NATO. Inceputul lui 2003 arata insa ca americanii au trecut foarte repede peste uzuala perioada de "tatonare" si par hotarati sa recupereze terenul pierdut. De ei, dar mai mult de noi.
De unde aceasta rasturnare de situatie? Nu mai exista coruptie, ineficienta legislativa, putere de cumparare scazuta in Romania?
"Exista inca multe deficiente dar au inceput sa fie estompate de deschiderea categorica a Romaniei fata de politica americana si europeana. In Statele Unite, unde politicul este legat strans de economic, Romania are o imagine foarte buna datorita atitudinii din ultimii doi ani. Atentia companiilor americane fata de piata romaneasca este, deci, fireasca si se va manifesta din ce in ce mai concret in urmatorii ani", afirma Dan Ionescu, director regional al General Electric pentru Balcani.
Semnalul cel mai important a fost dat in vara anului trecut, odata cu vizita in Romania a lui Ferdinando Becalli, presedintele General Electric Europe, divizia celei mai puternice companii din lume, General Electric. Becalli a anuntat atunci ca GE cauta oportunitati de calibru pe piata romaneasca si ca activitatea GE din estul Europei va fi coordonata de la Bucuresti.
Lucrurile au inceput sa se precipite anul acesta, intamplator sau nu, dupa deja celebrele discursuri ale amasadorului american Micheal Guest si presedintelui Camerei de Comert Romano - Americane, Obbie Moore. Cei doi oficiali, sustinuti apoi de reprezentantii ai unor mari companii americane, au atacat in termeni duri coruptia din Romania, dand de inteles ca aceasta este una din principalele cauze ale nivelului scazut al investitiilor americane.
Mesajele au fost urmate la cateva luni de o mica avalansa de dovezi ca Moore si Guest nu au vorbit doar pentru a face valuri. Microsoft a cumparat tehnologie romaneasca, Honeywell si Timken au anuntat ca isi vor dubla cifra de afaceri din Romania, Cargill vrea sa investeasca puternic in agricultura, Bechtel mizeaza 800 de milioane de dolari pentru constructia unei autostrazi, Advent International se afla in negocieri avansate pentru a cumpara Terapia Cluj - Napoca.
"Interesul nu este numai al americanilor, ci si al marilor companii europene. Romania incearca sa isi adapteze legislatia la cea a Uniunii Europene, pe piata mondiala exista (dupa caderea pietelor de actiuni internationale) multi bani care trebuiesc plasati iar recesiunea a facut ca tarile cu un cost al fortei de munca scazut sa fie apreciate. Conjunctura este favorabila si cred ca in urmatorii trei - patru ani vom asista la o crestere substantiala a investitiilor americane, si nu numai, in Romania", spune Peter Braun, country manager al Marco International pentru Romania.
Marco International este o casa de comert americana care a devenit anul trecut actionarul majoritar al companiilor romanesti de aluminiu Alro si Alprom Slatina.
Mai are Romania si alte atuuri in afara de costul scazut al fortei de munca si perspectivele de aderare la Uniunea Europeana si NATO?
"Daca ar fi fost vorba numai despre asta mutam de mult productia din Romania in alta parte. Pentru noi a fost decisiva si calitatea resurselor umane, cel putin in domeniul in care activam", a declarat W.R. Timken, presedintele producatorului de rulmenti Timken, care a mutat o parte importanta a productiei din Marea Britanie in Romania.
Inceput in forta din punct de vedere al intentiilor, anul acesta va trebui sa demonstreze ca americanii sunt dispusi sa si investeasca sume de bani comparabile cu cele alocate de marile corporatii Poloniei sau Ungariei in anii anteriori. Mai ales ca situatia economiei globale nu este una tocmai favorabila expansiunilor prin achizitii sau investitii.
"Investitiile americane de calibru vor veni cu siguranta. Chiar daca initial investesc mai putini bani, cei care intra acum pe piata creeaza conditii (la nivel legislativ, de lobby, din punct de vedere al unor facilitati) care vor atrage ulterior alte companii", a conchis Dan Ionescu, director regional al General Electric pentru Balcani.

O dezbatere necesara (II)

A semnala, astazi, pericolul dolarizarii nu inseamna nicidecum ca Banca Nationala isi politizeaza mesajul, asa cum s-a insinuat recent. Din '90, inca, prin vocea guvernatorului, BNR a tras semnalul de alarma ori de cate ori pericolul s-a facut simtit.


In '98, in Parlament, cand a fost dezbatuta Legea Statutului BNR, guvernatorul Mugur Isarescu a avut cea mai dura interventie pe tema dolarizarii. Fiindca, atunci, Senatul a intentionat sa scuteasca bancile de obligativitatea de a-si constitui rezerve minime obligatorii in valuta.