Poliţia caută celule al-Qaida în întreaga ţară, iar autorităţile îndeamnă cetăţenii pe picior de plecare în vacanţă să fie vigilenţi şi să se aştepte la orice, la fel ca în iulie 2005
Marea Britanie scapă la mustaţă de un nou val de atentate
Mai multe imagini...
Premierul britanic, Gordon Brown, şi-a început mandatul într-un stat care a ajuns la nivelul „critic” (cel mai ridicat) de alertă teroristă în numai patru zile de la preluarea funcţiei. Maşinile-capcană descoperite în inima
Londrei, vineri, trebuiau să fie numai preludiul unui val de atentate care să cuprindă întreaga ţară, inclusiv Scoţia, locul de baştină al lui Brown.
Dar – la fel ca pe 21 iulie 2005, când a fost dejucată o nouă serie de atentate, după ce patru explozii zguduiseră Londra cu două săptămâni înainte – autorităţile au reuşit să prevină un măcel. Sâmbătă, o maşină de teren în flăcări a forţat intrarea în aeroportul din Glasgow, dar s-a izbit de o clădire, fără să sară în aer.
Doi terorişti în flăcări au ieşit din vehicul, strigând „Allah! Allah!”, fiind salvaţi de la moarte şi capturaţi, în timp
ce trupul unui al treilea a fost descoperit carbonizat. Incidentul, intervenit la 38 de ore după ce la Londra au fost descoperite două maşini umplute cu canistre de benzină, butelii de gaz şi cuie (ce s-ar fi transformat în schije care ar fi putut ucide zeci de trecători), a dus la închiderea aeroportului din Glasgow şi la transformarea altor aeroporturi britanice în cetăţi sub asediu.
Unele curse au fost anulate, altele – întârziate, iar turiştii pregătiţi de vacanţă (sâmbătă a fost prima zi de vacanţă pentru şcolile britanice) au rămas blocaţi în terminale. Mai multe ore, oamenii au fost ţinuţi în aeronave, în sălile de aşteptare sau chiar pe pistă, sub o uşoară ploaie de vară, până ce forţele de securitate ale aeroportului s-au convins că nu mai există altă celulă teroristă care să atace.
Fără să anunţe dejucarea unui alt atentat, autorităţile au închis pentru câteva ore şi aeroportul din Liverpool, creând impresia că Marea Britanie e atacată din mai multe părţi. Anunţarea oficială a nivelului „critic” de alertă nu a fost de natură să liniştească populaţia, pentru că orice britanic a învăţat, în ultimii doi ani, că acest nivel de alertă desemnează „un atac iminent”.
Însuşi premierul Gordon Brown a apărut la televiziune, după o conferinţă de urgenţă în camera blindată denumită „Cobra” de la reşedinţa din Downing Street 10, cerând sprijinul populaţiei. „Vreau ca toţi britanicii să fie vigilenţi şi vreau ca ei să sprijine poliţia şi toate autorităţile în deciziile dificile pe care trebuie să le ia”, a declarat Brown.
El nu a putut să ofere detalii despre acest nou val de teroare abătut asupra Regatului Unit, însă New York Times citează „un oficial occidental” care e convins că teroriştii fac parte din cei 2.000 de suspecţi pe care serviciile
secrete îi estimează a se afla pe teritoriul Regatului Unit.
Atentatorii de la Glasgow au fost descrişi de martori drept sud-asiatici, iar unele surse din serviciile secrete consideră că sunt celule locale, fără legătură cu al-Qaida, teorie probată de pregătirea defectuoasă a atentatelor.
La Glasgow, unul dintre cei capturaţi nu a reuşit să-şi detoneze centura explozivă legată de corp, a cărei descoperire a fost, totuşi, tardivă, fiind nevoie ca spitalul unde era internat teroristul să fie evacuat. În schimb, există şi opinia că, în ciuda slabei pregătiri practice, la Londra teroriştii învăţaseră bine lecţia unui atentat cu multe victime. Detonarea primei maşini ar fi scos sute de oameni pe străzi, iar cea de-a doua explozie ar fi desăvârşit măcelul.
luni, 23 februarie 2009
Explozii la o uzină chimică din Marea Britanie
Mai multe explozii au avut loc astăzi la o uzină chimică din oraşul britanic Ribbleton, situat la 330 de kilometri de Londra, a anunţat poliţia britanică, citată de Associated Press. Deocamdată, nu se cunoaşte cauza exactă a deflagraţiilor, de care poliţia a aflat la 8.15, ora României.
Potrivit primelor date, mai multe recipiente cu produse
chimice au sărit în aer. Serviciul
de pompieri din Lancanshire au precizat că în uzină se aflau aproximativ 62.000 de litri de lichide inflamabile. O parte dintr-o autostradă care trece prin regiune a fost închisă.
Potrivit primelor date, mai multe recipiente cu produse
chimice au sărit în aer. Serviciul
de pompieri din Lancanshire au precizat că în uzină se aflau aproximativ 62.000 de litri de lichide inflamabile. O parte dintr-o autostradă care trece prin regiune a fost închisă.
Portugalia, lider UE in vremuri grele
Portugalia a preluat ieri presedintia Uniunii Europene (UE), intr-un moment dificil, in care tot mai multe dosare politice aflate pe agenda europeana genereaza divergente intre membrii comunitari, relatiile externe ale Uniunii nu stau tocmai pe roze, iar scena internationala se confrunta cu crize a caror rezolvare pare putin probabila.
In pofida succesului presedintiei germane - care in primele sase luni ale lui 2007 a reusit sa rezolve o parte importanta din problemele cele mai presante ale UE - liderul guvernului de la Lisabona, Jose Socrates, are in fata sase luni grele.
La finalul mandatului in care a condus UE - poate prea putin transparent si cam centralist - Berlinul se poate lauda cu succese incontestabile: in ciuda obiectiilor uneori iritante ale Poloniei, reforma institutionala a fost demarata, planul de combatere a incalzirii globale a fost adoptat, la fel si noile reguli europene in privinta cooperarii comunitare in materie de justitie si afaceri interne sau cele privind combaterea rasismului, negationismului si xenofobiei.
Lisabona va avea insa de gestionat punerea in practica a acordului privind reforma institutionala, in care Varsovia continua sa se arate un partener dificil si va incerca sa tempereze opozitia tot mai vocala a Parisului fata de aderarea Turciei.
In exteriorul Uniunii, „mostenirea” germana va fi si mai greu de gestionat: relatiile UE cu Rusia sunt mai incordate ca oricand, dosarul Kosovo ii dezbina pe membrii UE, la fel ca proiectul scutului american antiracheta, in timp
ce, in puncte fierbinti ale globului, ca Iranul sau Orientul Mijlociu, UE conteaza prea putin.
In pofida succesului presedintiei germane - care in primele sase luni ale lui 2007 a reusit sa rezolve o parte importanta din problemele cele mai presante ale UE - liderul guvernului de la Lisabona, Jose Socrates, are in fata sase luni grele.
La finalul mandatului in care a condus UE - poate prea putin transparent si cam centralist - Berlinul se poate lauda cu succese incontestabile: in ciuda obiectiilor uneori iritante ale Poloniei, reforma institutionala a fost demarata, planul de combatere a incalzirii globale a fost adoptat, la fel si noile reguli europene in privinta cooperarii comunitare in materie de justitie si afaceri interne sau cele privind combaterea rasismului, negationismului si xenofobiei.
Lisabona va avea insa de gestionat punerea in practica a acordului privind reforma institutionala, in care Varsovia continua sa se arate un partener dificil si va incerca sa tempereze opozitia tot mai vocala a Parisului fata de aderarea Turciei.
In exteriorul Uniunii, „mostenirea” germana va fi si mai greu de gestionat: relatiile UE cu Rusia sunt mai incordate ca oricand, dosarul Kosovo ii dezbina pe membrii UE, la fel ca proiectul scutului american antiracheta, in timp
ce, in puncte fierbinti ale globului, ca Iranul sau Orientul Mijlociu, UE conteaza prea putin.
Preşedintele Putin, în vizita în Statele Unite
Preşedintele rus Vladimir Putin a sosit în statul american Maine, unde va avea o întâlnire neoficială cu omologul său, George Bush.
Liderii rus şi american nu au o agendă oficială a întâlnirii, dar speră că vor reuşi să aplaneze tensiunile apărute între cele două ţări în ultima perioadă.
Reuniunea are loc la Kennebunkport, în statul Maine - reşedinţa de vacanţă a lui George Bush Senior, tatăl actualul preşedinte american, cel care este şi gazda întâlnirii.
Bush Senior l-a însoţit pe preşedintele Putin, în elicopterul cu care acesta s-a deplasat de la aeroport. Preşedintele Bush îi aştepta la destinaţie, unde a făcut declaraţii în care a felicitat noul guvern britanic pentru modul în care a evitat pierderile de vieţi omeneşti în tentativele de atentate din ultimele zile.
Lupta contra terorismului internaţional este de altfel unul dintre puţinele puncte de concordanţă între Rusia şi Statele Unite, într-un moment în care relaţia lor bilaterală s-a deteriorat semnificativ.
Agendă dificilă
În cursul zilei de luni, cei doi lideri vor aborda chestiunile fierbinţi, cum sunt plasarea scutului american antiachetă în Europa Centrală, statutul provinciei sârbe Kosovo şi dosarul nuclear iranian.
Potrivit corespondentului BBC în Statele Unite, oficialităţi din partea ambelor ţări avertizează că nu se sunt aşteptate progrese majore în reducerea diferenţelor.
Americanii doresc refacerea unei anumite încrederi reciproce, care a fost serios afectată în ultima vreme.
În cursul săptămânii, secretarul general NATO, Jaap de Hoop Scheffer, a cerut Rusiei şi Occidentului, să-şi modereze retorica, spunând că nu e nici un motiv să vorbească "prin intermediul megafoanelor".
Rusia este nemulţumită de scutul anti-rachetă propus de Statele Unite, în special de planurile de amplasare a unui radar în Cehia şi a zece interceptoare de rachete în Polonia.
NATO şi Statele Unite susţin că instalaţiile nu sunt îndreptate împotriva Rusiei, ci a unor state imprvizibile, precum Coreea de Nord şi Iranul.
Liderii rus şi american nu au o agendă oficială a întâlnirii, dar speră că vor reuşi să aplaneze tensiunile apărute între cele două ţări în ultima perioadă.
Reuniunea are loc la Kennebunkport, în statul Maine - reşedinţa de vacanţă a lui George Bush Senior, tatăl actualul preşedinte american, cel care este şi gazda întâlnirii.
Bush Senior l-a însoţit pe preşedintele Putin, în elicopterul cu care acesta s-a deplasat de la aeroport. Preşedintele Bush îi aştepta la destinaţie, unde a făcut declaraţii în care a felicitat noul guvern britanic pentru modul în care a evitat pierderile de vieţi omeneşti în tentativele de atentate din ultimele zile.
Lupta contra terorismului internaţional este de altfel unul dintre puţinele puncte de concordanţă între Rusia şi Statele Unite, într-un moment în care relaţia lor bilaterală s-a deteriorat semnificativ.
Agendă dificilă
În cursul zilei de luni, cei doi lideri vor aborda chestiunile fierbinţi, cum sunt plasarea scutului american antiachetă în Europa Centrală, statutul provinciei sârbe Kosovo şi dosarul nuclear iranian.
Potrivit corespondentului BBC în Statele Unite, oficialităţi din partea ambelor ţări avertizează că nu se sunt aşteptate progrese majore în reducerea diferenţelor.
Americanii doresc refacerea unei anumite încrederi reciproce, care a fost serios afectată în ultima vreme.
În cursul săptămânii, secretarul general NATO, Jaap de Hoop Scheffer, a cerut Rusiei şi Occidentului, să-şi modereze retorica, spunând că nu e nici un motiv să vorbească "prin intermediul megafoanelor".
Rusia este nemulţumită de scutul anti-rachetă propus de Statele Unite, în special de planurile de amplasare a unui radar în Cehia şi a zece interceptoare de rachete în Polonia.
NATO şi Statele Unite susţin că instalaţiile nu sunt îndreptate împotriva Rusiei, ci a unor state imprvizibile, precum Coreea de Nord şi Iranul.
Tokes, pe lista UDMR
Presedintele Consiliului National al Maghiarilor din Transilvania, Laszlo Tokes, si-a aratat, ieri, disponibilitatea de a discuta cu UDMR pe tema realizarii unei liste comune pentru alegerile europarlamentare, "de dragul comunitatii maghiare". In prezent candidat independent la PE, Tokes a declarat ca nu a primit inca o solicitare oficiala din partea Uniunii, ci doar mesaje
prin presa.
"Ar fi o posibilitate teoretica de a realiza o lista comuna cu UDMR, dar nu stiu daca juridic si tehnic mai este posibil, atata timp
cat mi-am depus deja candidatura si lista de semnaturi", a spus Tökes, potrivit Mediafax. El a subliniat
ca o astfel de negociere nu s-ar face fara "anumite conditii". La randul sau, presedintele executiv al UDMR, Kelemen Hunor, ne-a declarat ca Uniunea va avea intalniri cu Tökes si si-a exprimat convingerea ca se va ajunge la o intelegere in privinta unei candidaturi pe liste comune. "Vom merge la Tribunal cu o lista de candidaturi negociata", a spus Kelemen, adaugand ca atat timp cat listele cu candidaturi nu au fost depuse, se pot opera modificari. Intentia lui Tökes de a se apropia de UDMR a starnit protestele formatiunii maghiare rivale Uniunii, UCM, care si-a exprimat dezacordul total in privinta ideii ca Tökes sa ajunga pe lista UDMR. "Daca domnul episcop vrea sa nu ajunga in PE, atunci sa candideze pe lista UDMR", a spus liderul UCM, Szasz Jeno. In vederea participarii la euroalegeri, Tökes a anuntat ca intentioneaza sa-si schimbe prenumele din Ladislau, cum figureaza in documentele
oficiale, in Laszlo, asa cum s-a consacrat.
prin presa.
"Ar fi o posibilitate teoretica de a realiza o lista comuna cu UDMR, dar nu stiu daca juridic si tehnic mai este posibil, atata timp
cat mi-am depus deja candidatura si lista de semnaturi", a spus Tökes, potrivit Mediafax. El a subliniat
ca o astfel de negociere nu s-ar face fara "anumite conditii". La randul sau, presedintele executiv al UDMR, Kelemen Hunor, ne-a declarat ca Uniunea va avea intalniri cu Tökes si si-a exprimat convingerea ca se va ajunge la o intelegere in privinta unei candidaturi pe liste comune. "Vom merge la Tribunal cu o lista de candidaturi negociata", a spus Kelemen, adaugand ca atat timp cat listele cu candidaturi nu au fost depuse, se pot opera modificari. Intentia lui Tökes de a se apropia de UDMR a starnit protestele formatiunii maghiare rivale Uniunii, UCM, care si-a exprimat dezacordul total in privinta ideii ca Tökes sa ajunga pe lista UDMR. "Daca domnul episcop vrea sa nu ajunga in PE, atunci sa candideze pe lista UDMR", a spus liderul UCM, Szasz Jeno. In vederea participarii la euroalegeri, Tökes a anuntat ca intentioneaza sa-si schimbe prenumele din Ladislau, cum figureaza in documentele
oficiale, in Laszlo, asa cum s-a consacrat.
PNL isi apara ministrii
In urma scandalurilor in care au fost implicati ministrii Chiuariu si Cioroianu, liberalii au dat un vot de incredere cabinetului Tariceanu.
Ministrii PNL au obtinut un vot de incredere din partea Delegatiei Permanente a PNL. Votul s-a dat in bloc si a avut loc in conditiile in care mai multi membri ai guvernului au fost in mijlocul unor scandaluri. La sfarsitul saptamanii, liberalii s-au strans la Brasov pentru doua sedinte: una a Delegatiei Permanente, for din care fac parte si presedintii de filiale, si una a conducerii centrale.
La reuniunea Delegatiei Permanente de sambata, Tariceanu a cerut un vot de incredere pentru ministrii guvernului si a obtinut o majoritate larga: 83 de voturi „pentru” si doar trei „abtineri” - Radu Stroe, Vlad Moisescu si vicepresedintele PNL sector 1, Ioana Costescu. Acest vot vine pe fondul ultimelor scandaluri ce i-a avut ca protagonisti pe ministrul justitiei, Tudor Chiuariu, si pe cel de externe, Adrian Cioroianu.
Chiuariu a fost acuzat ca a trimis Comisiei Europene o scrisoare prin care solicita eliminarea din Raportul post-aderare a unor pasaje laudative la adresa Departamentului National Anticoruptie (DNA). Premierul Tariceanu l-a aparat, afirmand ca nu stie ca ministrul justitiei sa fi cerut eliminarea anumitor pasaje referitoare la DNA.
In ceea ce-l priveste pe Adrian Cioroianu, acesta a fost acuzat in presa ca a avut o atitudine servila la intalnirea cu secretarul de stat american, Condoleezza Rice, si a confundat recent Georgia cu Azerbaidjanul.
Contestati in partid
Pe de alta parte, unii dintre ministri au fost contestati chiar in partid, dar, ieri, Tariceanu a reusit sa inabuse nemultumirile. Vicepresedintele Puiu Hasotti, care afirmase la sedinta Biroului
Politic de saptamana trecuta ca in guvern exista ministri care sunt „papagali”, a votat in favoarea executivului.
In schimb, Sebastian Vladescu, fost ministru al finantelor, s-a ales cu critici din partea unor colegi. El a fost luat la rost deoarece a declarat ca majorarea pensiilor ar provoca dezechilibre majore. Din sala s-a propus ca el sa primeasca avertisment, dar nu s-a luat nicio decizie. Pe de alta parte, Tariceanu si-a exprimat nemultumirea fata de activitatea unor organizatii judetene in campania
pentru referendum.
DEZAMAGIRE
Seful PNL se intelege mai bine cu Blaga decat cu Boc
Seful PNL nu vede PD drept un dusman, ci ca pe „un partener” cu care a „colaborat foarte bine”. Tariceanu a mai spus ca il prefera pe Blaga decat pe Boc. „Pentru mine, PD nu este un dusman. Pentru mine a fost un partener cu care am colaborat foarte bine. De exemplu, as prefera oricand o discutie cu Vasile Blaga unei intrevederi cu Emil Boc, care dezamageste pe zi ce trece”, a declarat liderul PNL.
Ministrii PNL au obtinut un vot de incredere din partea Delegatiei Permanente a PNL. Votul s-a dat in bloc si a avut loc in conditiile in care mai multi membri ai guvernului au fost in mijlocul unor scandaluri. La sfarsitul saptamanii, liberalii s-au strans la Brasov pentru doua sedinte: una a Delegatiei Permanente, for din care fac parte si presedintii de filiale, si una a conducerii centrale.
La reuniunea Delegatiei Permanente de sambata, Tariceanu a cerut un vot de incredere pentru ministrii guvernului si a obtinut o majoritate larga: 83 de voturi „pentru” si doar trei „abtineri” - Radu Stroe, Vlad Moisescu si vicepresedintele PNL sector 1, Ioana Costescu. Acest vot vine pe fondul ultimelor scandaluri ce i-a avut ca protagonisti pe ministrul justitiei, Tudor Chiuariu, si pe cel de externe, Adrian Cioroianu.
Chiuariu a fost acuzat ca a trimis Comisiei Europene o scrisoare prin care solicita eliminarea din Raportul post-aderare a unor pasaje laudative la adresa Departamentului National Anticoruptie (DNA). Premierul Tariceanu l-a aparat, afirmand ca nu stie ca ministrul justitiei sa fi cerut eliminarea anumitor pasaje referitoare la DNA.
In ceea ce-l priveste pe Adrian Cioroianu, acesta a fost acuzat in presa ca a avut o atitudine servila la intalnirea cu secretarul de stat american, Condoleezza Rice, si a confundat recent Georgia cu Azerbaidjanul.
Contestati in partid
Pe de alta parte, unii dintre ministri au fost contestati chiar in partid, dar, ieri, Tariceanu a reusit sa inabuse nemultumirile. Vicepresedintele Puiu Hasotti, care afirmase la sedinta Biroului
Politic de saptamana trecuta ca in guvern exista ministri care sunt „papagali”, a votat in favoarea executivului.
In schimb, Sebastian Vladescu, fost ministru al finantelor, s-a ales cu critici din partea unor colegi. El a fost luat la rost deoarece a declarat ca majorarea pensiilor ar provoca dezechilibre majore. Din sala s-a propus ca el sa primeasca avertisment, dar nu s-a luat nicio decizie. Pe de alta parte, Tariceanu si-a exprimat nemultumirea fata de activitatea unor organizatii judetene in campania
pentru referendum.
DEZAMAGIRE
Seful PNL se intelege mai bine cu Blaga decat cu Boc
Seful PNL nu vede PD drept un dusman, ci ca pe „un partener” cu care a „colaborat foarte bine”. Tariceanu a mai spus ca il prefera pe Blaga decat pe Boc. „Pentru mine, PD nu este un dusman. Pentru mine a fost un partener cu care am colaborat foarte bine. De exemplu, as prefera oricand o discutie cu Vasile Blaga unei intrevederi cu Emil Boc, care dezamageste pe zi ce trece”, a declarat liderul PNL.
In drum spre Bruxelles, Gusa vrea sa schimbe relatia Romania-UE
Liderii Partidului Initiativa Nationala au decis ca partidul trebuie sa participe la alegerile pentru Parlamentul European, nemultumiti fiind ca Romania nu are acum decat „35 de europarlamentari de plastilina“, „martori tacuti“ care nu sunt capabili sa-i reprezinte interesele la Bruxelles. PIN spera sa obtina cel putin un loc de europarlamentar si se bucura de sprijinul liderului grupului independent-democrat de la PE, Jens Peter Bonde. Daca ajunge la Parlamentul European, partidul lui Cozmin Gusa isi propune, in primul rand, sa militeze pentru renegocierea Tratatului de aderare a Romaniei la UE.
Cozmin Gusa si-a adunat liderii PIN de prin judete pentru a decide daca participa sau nu la alegerile pentru Parlamentul European. Concluzia reuniunii a fost ca PIN trebuie sa-si testeze fortele la aceasta competitie electorala, anuland practic decizia luata in noiembrie anul trecut de boicotare a euroalegerilor prin campania
„In Europa, dar nu asa“. Liderul PIN spune acum ca Romania are nevoie de europarlamentari puternici si nesantajabili care sa-i reprezinte interesele in forurile europene.
Renegocierea Tratatului de aderare
Adunarea Nationala a Liderilor PIN a adoptat, astfel, o Rezolutie al carui prim punct se refera la necesitatea renegocierii Tratatului de aderare a Romaniei la UE. Pana saptamana viitoare, fiecare organizatie judeteana trebuie sa propuna cel putin trei candidati pentru euroalegeri, ordinea pe listele finale urmand sa fie decisa in urma unei competitii interne in partid. Listele finale si strategia de campanie vor fi trasate in prima jumatate a lunii august, pentru ca apoi in maximum o luna, PIN sa poata aproba programul
politic pentru campania electorala. Vicepresedintele PIN, Lavinia Sandru, spera ca partidul sau sa obtina cel putin un loc in Parlamentul European, care sa activeze in grupul independent-democrat condus de Jens Peter Bonde.
Europarlamentari de plastilina
„Avem acum 35 de europarlamentari de plastilina, incompetenti, lasi si corupti care nu fac nimic pentru tara, nu se lupta pentru problemele interne si nu aduc in tara fondurile UE“, a acuzat Sandru. Si Gusa a ajuns la concluzia ca avem o slaba reprezentare in PE, „35 de martori tacuti care reprezinta cel mai mare rau care i se putea intampla Romaniei la Strasbourg si Bruxelles“. Gusa l-a criticat pentru proasta prestatie in plan extern si pe ministrul Adrian Cioroianu. „Imi este rusine ca Adrian Cioroianu are o asemenea reprezentatie slaba si sugereaza romanilor ca generatia noastra este la fel de slaba ca generatia lui Hrebenciuc“, a mai spus Gusa. La fel de vinovati sunt premierul si presedintele, ca si comisarul Romaniei la UE, Leonard Orban.
Fitilul de sub scaunul
presedintelui
„ Basescu si Tariceanu sunt vinovati pentru actuala situatia a tarii, ei reprezinta principala piedica in calea dezvoltarii... Sa aprindem fitilul si sa-i ardem la fund, intr-o pozitie pasiva, asa cum le place... Pentru ca ei stau in fund si nu fac nimic, in timp ce Romania aluneca la vale“, a mai remarcat Gusa.
Cozmin Gusa si-a adunat liderii PIN de prin judete pentru a decide daca participa sau nu la alegerile pentru Parlamentul European. Concluzia reuniunii a fost ca PIN trebuie sa-si testeze fortele la aceasta competitie electorala, anuland practic decizia luata in noiembrie anul trecut de boicotare a euroalegerilor prin campania
„In Europa, dar nu asa“. Liderul PIN spune acum ca Romania are nevoie de europarlamentari puternici si nesantajabili care sa-i reprezinte interesele in forurile europene.
Renegocierea Tratatului de aderare
Adunarea Nationala a Liderilor PIN a adoptat, astfel, o Rezolutie al carui prim punct se refera la necesitatea renegocierii Tratatului de aderare a Romaniei la UE. Pana saptamana viitoare, fiecare organizatie judeteana trebuie sa propuna cel putin trei candidati pentru euroalegeri, ordinea pe listele finale urmand sa fie decisa in urma unei competitii interne in partid. Listele finale si strategia de campanie vor fi trasate in prima jumatate a lunii august, pentru ca apoi in maximum o luna, PIN sa poata aproba programul
politic pentru campania electorala. Vicepresedintele PIN, Lavinia Sandru, spera ca partidul sau sa obtina cel putin un loc in Parlamentul European, care sa activeze in grupul independent-democrat condus de Jens Peter Bonde.
Europarlamentari de plastilina
„Avem acum 35 de europarlamentari de plastilina, incompetenti, lasi si corupti care nu fac nimic pentru tara, nu se lupta pentru problemele interne si nu aduc in tara fondurile UE“, a acuzat Sandru. Si Gusa a ajuns la concluzia ca avem o slaba reprezentare in PE, „35 de martori tacuti care reprezinta cel mai mare rau care i se putea intampla Romaniei la Strasbourg si Bruxelles“. Gusa l-a criticat pentru proasta prestatie in plan extern si pe ministrul Adrian Cioroianu. „Imi este rusine ca Adrian Cioroianu are o asemenea reprezentatie slaba si sugereaza romanilor ca generatia noastra este la fel de slaba ca generatia lui Hrebenciuc“, a mai spus Gusa. La fel de vinovati sunt premierul si presedintele, ca si comisarul Romaniei la UE, Leonard Orban.
Fitilul de sub scaunul
presedintelui
„ Basescu si Tariceanu sunt vinovati pentru actuala situatia a tarii, ei reprezinta principala piedica in calea dezvoltarii... Sa aprindem fitilul si sa-i ardem la fund, intr-o pozitie pasiva, asa cum le place... Pentru ca ei stau in fund si nu fac nimic, in timp ce Romania aluneca la vale“, a mai remarcat Gusa.
„Înainte de suspendare, preşedintele era mai temător. Acum nu va mai ezita“
Va face lucrurile pe care le-a făcut şi până acum, dar mult mai apăsat, pentru că ştie că îi dă dreptul Constituţia. Va folosi aceleaşi instrumente, dar le va folosi mult mai curajos decât până acum. Nu se va mai gândi de două ori pe ce temă va face referendumuri, dacă să se ducă la şedinţa de guvern...“
„Înainte de suspendare, preşedintele era mai temător. Acum nu va mai ezita“
- Preşedintele Traian Băsescu a câştigat referendumul pentru demiterea sa cu 75 la sută. Practic, îi foloseşte la ceva?
- Înainte de suspendare, preşedintele scăzuse foarte mult în cota de încredere, după scandalul cu bileţelul, şi avea nevoie de o relansare. Am spus-o chiar înainte de a veni la Cotroceni, că un referendum l-ar ajuta foarte mult, pentru că ar remobiliza energiile electorale şi ar relansa toate proiectele lui. Eu nu sunt neapărat de acord că s-au cheltuit degeaba 20 de milioane de euro la referendum, pentru că multă lume a avut de câştigat.
- Cum îşi va continua Traian Băsescu mandatul la Cotroceni, mai ales după decizia Curţii care îi confirma statutul de preşedinte-jucător?
- Dacă ne uităm la această decizie, ne dăm seama că preşedinţii anteriori – Ion Iliescu şi Emil Constantinescu – nu şi-au făcut treaba şi au fost, mai degrabă, nişte preşedinţi contemplativi. Sau, chiar mai rău, preşedinţi complici. Înainte de suspendare, preşedintele era mai temător, avea mai multe ezitări. De acum înainte, nu va mai ezita. Va face lucrurile pe care le-a făcut şi până acum, dar mult mai apăsat, pentru că ştie că îi dă dreptul Constituţia. Va folosi aceleaşi instrumente, dar le va folosi mult mai curajos decât până acum. Nu se va mai gândi de două ori pe ce temă va face referendumuri, dacă să se ducă la şedinţa de guvern...
- Totuşi, prima acţiune post-referendum a lui Băsescu – chemarea partidelor la Cotroceni pentru formarea unui nou guvern – a eşuat, în pofida celor 75 la sută de la referendum.
- Repet, preşedintele s-a relansat ca om politic. Să ne uităm pe sondaje: înainte de suspendare, era pe un trend descendent, acum este iarăşi la peste 50 la sută, e pe un trend ascendent. Asta îi dă forţă şi credibilitate atunci când se adresează poporului. Pentru el, asta e cel mai important, pentru că nu are decât cuvântul. Este singura lui armă. Dacă preşedintele îşi pierde credibilitatea, nici cuvântul nu va mai fi o armă. Pentru el, în următorii doi ani, care vor fi electorali, cuvântul este esenţial ca armă politică.
- Traian Băsescu nu reuşeşte nici să facă PNL şi PSD să-şi oficializeze relaţia. Liberalii şi pesediştii susţin că n-au nimic în comun.
- PNL şi PSD sunt ca doi amanţi într-o cameră de hotel, legaţi cu cătuşe, au pierdut cheia de la cătuşe, dar se ameninţă reciproc cu despărţirea. Evident că nu se vor despărţi şi nu ne putem aştepta la mari turbulenţe în relaţia dintre cele două partide, pentru că sunt legate unul de celălalt, cel puţin până în 2008.
Toată lumea spune că PNL acţionează sub şantajul PSD şi că se teme de o moţiune de cenzură a pesediştilor. E evident că PSD nu va depune o moţiune de cenzură. Şi e şi mai evident că PNL ştie asta. Liberalii ştiu că PSD nu poate depune o astfel de moţiune.
- De ce?
- O moţiune ar însemna să obţii semnăturile celor 150 de parlamentari (ai PSD – n.red.). Dar liderii partidului nu îi mai controlează, pentru că, în interior, sunt multe grupuleţe cu interese din ce în ce mai divergente şi e greu de crezut că toţi vor vota în favoarea unei moţiuni de cenzură, pentru că mulţi se tem de anticipate sau nu vor schimbarea actualului premier. Deci, dacă liderilor PSD le-ar veni în minte să depună o moţiune de cenzură, s-ar face de râs şi ei ştiu asta.
- Pe asta s-ar baza PNL...
- Da. Liberalii gândesc lucrurile pe următorii 2, 3 sau chiar 5 ani. Ei vor să rămână la guvernare şi după 2008, sigur, fără să mai aibă premier, dar cu câţiva miniştri. Deci, trebuie să investească într-unul din marii jucători – PD sau PSD. Cu actuala echipă de conducere, PNL nu poate investi decât în PSD. PNL speră ca PSD să crească suficient de mult, încât să obţină primul loc în alegeri şi să desemneze premierul. Apoi, mai există o altă legătură, mai pragmatică. PNL e un partid în descreştere, fiind blocat la guvernare. Liberalii nu pot pleca, pentru că, dacă pleacă, îşi pierd jumătate din partid, către PD sau PLD. Deci, PNL, fiind în descreştere, se poate aştepta să ajungă sub pragul de cinci la sută.
- Nu e singurul partid care se teme de asta.
- Sigur, mai sunt PRM, UDMR, PC. Deci, în mod cert, PNL va încerca să modifice pragul parlamentar şi asta depinde de PSD în mare măsură, pentru că e partidul cu cel mai mare număr de parlamentari. Într-o relaţie bună de colaborare, cred că PSD ar fi de acord să modifice pragul parlamentar.
- Colaborarea a fost, până la urmă, bună şi la Legea pensiilor.
- Legea pensiilor este una din investiţiile pe care PNL le face în PSD, pentru că nu PNL va câştiga din asta. Cea mai mare parte a electoratului PSD, cred că 60 la sută, e formată din pensionari, PNL are maximum 20 la sută din această categorie. Este un electorat captiv, care fie stă acasă la alegeri, fie votează cu un partid de stânga.
Din punct de vedere al bugetului, lucrurile ar putea fi dezastruoase, pentru că o astfel de mărire se va face pe seama unor creşteri de taxe, cel mai probabil pe creşterea unor contribuţii sociale, de exemplu CAS, pentru că nu au de unde să susţină această măsură. L-am văzut chiar pe ministrul Păcuraru spunând că s-ar putea să se împrumute. E o nebunie!
- În condiţiile acestea, preşedintele va promulga legea?
- Legea va trebui să specifice clar sursele de finanţare pentru această mărire de pensii, pentru că, altfel, se va dovedi o escrocherie electorală. Ea se va aplica după 1 ianuarie 2008, după europarlamentare, şi s-ar putea să ne trezim că PNL şi PSD vor da din colţ în colţ şi spune că ar trebui amânată sau suspendată aplicarea ei. Preşedintele trebuie să se asigure că nu este o păcăleală electorală. Dacă Guvernul va găsi bani
doar pentru anul 2008, atunci e o păcăleală.
- Ne putem aştepta şi la alte încercări de mituire a electoratului?
- Cred că da. Marea noutate faţă de alţi ani electorali este că vom avea alegeri din şase în şase luni, europarlamentare, locale şi parlamentare. E foarte important cum pleci în acest ciclu de 12 luni. Prima rundă este crucială şi cred că cine va lua locul întâi la europarlamentare va forma guvernul după următoarele alegeri. De aceea e miza atât de mare şi cred că, aşa cum a apărut Legea pensiilor, vor mai fi şi alte ajutoare pentru profesori şi alte categorii, chiar dacă aşa-numitele pomeni electorale nu ajută partidele. Chiar creşterea pensiilor, paradoxal, ar putea lovi într-o categorie largă de pensionari, în cei care nu depind atât de mult de pensie. Pensionarii ar trebui trataţi la nivel de gospodărie, şi nu la nivel individual.
- Mergând pe raţionamentul dvs., PD are şanse să formeze viitorul guvern, după cum arată sondajele. Are nevoie PD de PLD?
- Sigur, dar PLD trebuie să-şi confirme performanţa în alegerile europarlamentare. E un fel de botez, pentru că PLD nu există deocamdată decât în sondaje. Dacă obţine peste 5 la sută şi arată că poate trece pragul electoral, cred că PD şi PLD ar putea să lucreze mai apropiat cu mult înainte de alegerile din 2008 şi, evident, PLD va fi apoi partener de guvernare. După europarlamentare, între cele două partide se va produce o apropiere mult mai mare. Nu va fi fuziune, nici o alianţă, ci o uniune de partide.
- Va mai avea Traian Băsescu un nou mandat la Cotroceni?
- Înainte de suspendare, aş fi fost sceptic. Acum, cred că da.
„Înainte de suspendare, preşedintele era mai temător. Acum nu va mai ezita“
- Preşedintele Traian Băsescu a câştigat referendumul pentru demiterea sa cu 75 la sută. Practic, îi foloseşte la ceva?
- Înainte de suspendare, preşedintele scăzuse foarte mult în cota de încredere, după scandalul cu bileţelul, şi avea nevoie de o relansare. Am spus-o chiar înainte de a veni la Cotroceni, că un referendum l-ar ajuta foarte mult, pentru că ar remobiliza energiile electorale şi ar relansa toate proiectele lui. Eu nu sunt neapărat de acord că s-au cheltuit degeaba 20 de milioane de euro la referendum, pentru că multă lume a avut de câştigat.
- Cum îşi va continua Traian Băsescu mandatul la Cotroceni, mai ales după decizia Curţii care îi confirma statutul de preşedinte-jucător?
- Dacă ne uităm la această decizie, ne dăm seama că preşedinţii anteriori – Ion Iliescu şi Emil Constantinescu – nu şi-au făcut treaba şi au fost, mai degrabă, nişte preşedinţi contemplativi. Sau, chiar mai rău, preşedinţi complici. Înainte de suspendare, preşedintele era mai temător, avea mai multe ezitări. De acum înainte, nu va mai ezita. Va face lucrurile pe care le-a făcut şi până acum, dar mult mai apăsat, pentru că ştie că îi dă dreptul Constituţia. Va folosi aceleaşi instrumente, dar le va folosi mult mai curajos decât până acum. Nu se va mai gândi de două ori pe ce temă va face referendumuri, dacă să se ducă la şedinţa de guvern...
- Totuşi, prima acţiune post-referendum a lui Băsescu – chemarea partidelor la Cotroceni pentru formarea unui nou guvern – a eşuat, în pofida celor 75 la sută de la referendum.
- Repet, preşedintele s-a relansat ca om politic. Să ne uităm pe sondaje: înainte de suspendare, era pe un trend descendent, acum este iarăşi la peste 50 la sută, e pe un trend ascendent. Asta îi dă forţă şi credibilitate atunci când se adresează poporului. Pentru el, asta e cel mai important, pentru că nu are decât cuvântul. Este singura lui armă. Dacă preşedintele îşi pierde credibilitatea, nici cuvântul nu va mai fi o armă. Pentru el, în următorii doi ani, care vor fi electorali, cuvântul este esenţial ca armă politică.
- Traian Băsescu nu reuşeşte nici să facă PNL şi PSD să-şi oficializeze relaţia. Liberalii şi pesediştii susţin că n-au nimic în comun.
- PNL şi PSD sunt ca doi amanţi într-o cameră de hotel, legaţi cu cătuşe, au pierdut cheia de la cătuşe, dar se ameninţă reciproc cu despărţirea. Evident că nu se vor despărţi şi nu ne putem aştepta la mari turbulenţe în relaţia dintre cele două partide, pentru că sunt legate unul de celălalt, cel puţin până în 2008.
Toată lumea spune că PNL acţionează sub şantajul PSD şi că se teme de o moţiune de cenzură a pesediştilor. E evident că PSD nu va depune o moţiune de cenzură. Şi e şi mai evident că PNL ştie asta. Liberalii ştiu că PSD nu poate depune o astfel de moţiune.
- De ce?
- O moţiune ar însemna să obţii semnăturile celor 150 de parlamentari (ai PSD – n.red.). Dar liderii partidului nu îi mai controlează, pentru că, în interior, sunt multe grupuleţe cu interese din ce în ce mai divergente şi e greu de crezut că toţi vor vota în favoarea unei moţiuni de cenzură, pentru că mulţi se tem de anticipate sau nu vor schimbarea actualului premier. Deci, dacă liderilor PSD le-ar veni în minte să depună o moţiune de cenzură, s-ar face de râs şi ei ştiu asta.
- Pe asta s-ar baza PNL...
- Da. Liberalii gândesc lucrurile pe următorii 2, 3 sau chiar 5 ani. Ei vor să rămână la guvernare şi după 2008, sigur, fără să mai aibă premier, dar cu câţiva miniştri. Deci, trebuie să investească într-unul din marii jucători – PD sau PSD. Cu actuala echipă de conducere, PNL nu poate investi decât în PSD. PNL speră ca PSD să crească suficient de mult, încât să obţină primul loc în alegeri şi să desemneze premierul. Apoi, mai există o altă legătură, mai pragmatică. PNL e un partid în descreştere, fiind blocat la guvernare. Liberalii nu pot pleca, pentru că, dacă pleacă, îşi pierd jumătate din partid, către PD sau PLD. Deci, PNL, fiind în descreştere, se poate aştepta să ajungă sub pragul de cinci la sută.
- Nu e singurul partid care se teme de asta.
- Sigur, mai sunt PRM, UDMR, PC. Deci, în mod cert, PNL va încerca să modifice pragul parlamentar şi asta depinde de PSD în mare măsură, pentru că e partidul cu cel mai mare număr de parlamentari. Într-o relaţie bună de colaborare, cred că PSD ar fi de acord să modifice pragul parlamentar.
- Colaborarea a fost, până la urmă, bună şi la Legea pensiilor.
- Legea pensiilor este una din investiţiile pe care PNL le face în PSD, pentru că nu PNL va câştiga din asta. Cea mai mare parte a electoratului PSD, cred că 60 la sută, e formată din pensionari, PNL are maximum 20 la sută din această categorie. Este un electorat captiv, care fie stă acasă la alegeri, fie votează cu un partid de stânga.
Din punct de vedere al bugetului, lucrurile ar putea fi dezastruoase, pentru că o astfel de mărire se va face pe seama unor creşteri de taxe, cel mai probabil pe creşterea unor contribuţii sociale, de exemplu CAS, pentru că nu au de unde să susţină această măsură. L-am văzut chiar pe ministrul Păcuraru spunând că s-ar putea să se împrumute. E o nebunie!
- În condiţiile acestea, preşedintele va promulga legea?
- Legea va trebui să specifice clar sursele de finanţare pentru această mărire de pensii, pentru că, altfel, se va dovedi o escrocherie electorală. Ea se va aplica după 1 ianuarie 2008, după europarlamentare, şi s-ar putea să ne trezim că PNL şi PSD vor da din colţ în colţ şi spune că ar trebui amânată sau suspendată aplicarea ei. Preşedintele trebuie să se asigure că nu este o păcăleală electorală. Dacă Guvernul va găsi bani
doar pentru anul 2008, atunci e o păcăleală.
- Ne putem aştepta şi la alte încercări de mituire a electoratului?
- Cred că da. Marea noutate faţă de alţi ani electorali este că vom avea alegeri din şase în şase luni, europarlamentare, locale şi parlamentare. E foarte important cum pleci în acest ciclu de 12 luni. Prima rundă este crucială şi cred că cine va lua locul întâi la europarlamentare va forma guvernul după următoarele alegeri. De aceea e miza atât de mare şi cred că, aşa cum a apărut Legea pensiilor, vor mai fi şi alte ajutoare pentru profesori şi alte categorii, chiar dacă aşa-numitele pomeni electorale nu ajută partidele. Chiar creşterea pensiilor, paradoxal, ar putea lovi într-o categorie largă de pensionari, în cei care nu depind atât de mult de pensie. Pensionarii ar trebui trataţi la nivel de gospodărie, şi nu la nivel individual.
- Mergând pe raţionamentul dvs., PD are şanse să formeze viitorul guvern, după cum arată sondajele. Are nevoie PD de PLD?
- Sigur, dar PLD trebuie să-şi confirme performanţa în alegerile europarlamentare. E un fel de botez, pentru că PLD nu există deocamdată decât în sondaje. Dacă obţine peste 5 la sută şi arată că poate trece pragul electoral, cred că PD şi PLD ar putea să lucreze mai apropiat cu mult înainte de alegerile din 2008 şi, evident, PLD va fi apoi partener de guvernare. După europarlamentare, între cele două partide se va produce o apropiere mult mai mare. Nu va fi fuziune, nici o alianţă, ci o uniune de partide.
- Va mai avea Traian Băsescu un nou mandat la Cotroceni?
- Înainte de suspendare, aş fi fost sceptic. Acum, cred că da.
Tariceanu si Geoana, doi postasi pentru o singura pensie
PNL si PSD s-au intrecut in weekend in declaratii de asumare a meritelor majorarii pensiilor.
Majorarea pensiilor este meritul PNL si nu al PSD, a declarat premierul Tariceanu, prezent simbata la Brasov, la sedinta Delegatiei Permanente a partidului. „Ii spun si domnului Geoana, si PSD ca este o minciuna sfruntata cind atribuie PSD o astfel de masura. Astfel de masuri le poate decide doar PNL, care este la guvernare“, a spus Tariceanu. Riposta liderului PSD a venit imediat. „Este in mod cert o incercare penibila de a capitaliza electoral o lege care a trecut prin Parlament in unanimitate. Cel mult poate sa spuna (Tariceanu - n.red.) ca si PNL a votat alaturi de PSD pentru aceasta lege. In absenta pachetului de legi al PSD nu ar fi existat o crestere semnificativa de pensii in Romania. Daca PSD nu ar fi pus piciorul in prag si nu ar fi amenintat cu motiune de cenzura, probabil ca nici acum nu s-ar fi gindit domnul Tariceanu la soarta pensionarilor, asa cum nu a facut-o timp
de doi ani si jumatate“, a raspuns Geoana.
Cresterea pensiilor a fost convenita intre PSD si PNL la inceputul saptaminii trecute, in urma unor negocieri intre cele doua partide. Initial, Tariceanu a declarat ca Guvernul nu are banii necesari pentru majorare. „Nicaieri in lume nu se pot majora pensiile cu aproape 70% intr-un an, respectiv 17%, ceea ce s-a facut (in 2007 - n.r.), si 50%, cit ar fi dorit Parlamentul. Dar trebuie sa ne gindim si ce se intimpla la anul, daca economia
permite sa pastram aceleasi pensii“, a spus premierul. Amenintati de PSD cu depunerea unei motiuni de cenzura, liberalii si-au schimbat radical opinia, astfel ca joi Parlamentul a votat majorarea punctului de pensie in 2008, la 37,5% din salariul mediu brut, de la 31%, in prezent.
PSD nu a fost singura tinta intrata in colimatorul sefului PNL. Nici PD si PLD nu au lipsit de pe lista, dupa ce acestea au acuzat Guvernul ca vrea sa cistige capital electoral prin majorarea pensiilor. „Ce sa facem daca economia creste? Sa nu marim pensiile ca sa nu ne acuze PD de populism?“, s-a intrebat retoric Tariceanu. Totusi, acesta a precizat ca PNL este dispus sa reia colaborarea cu democratii. Cu o conditie: PD sa fie condus de „oameni de onoare“ si cu „tinuta morala“. „As prefera oricind o discutie cu Vasile Blaga unei intrevederi cu Boc, care ma dezamageste pe zi ce trece“, a declarat seful liberal.
* PNL ia in calcul retragerea de la guvernare
PNL se va retrage de la guvernare daca va fi constrins sa incalce programul
de guvernare, a avertizat simbata premierul Calin Popescu Tariceanu. Surse din partid sustin ca retragerea s-ar putea produce cel mai devreme in octombrie, in functie de pretentiile PSD in viitoarea sesiune parlamentara.
De altfel, liderul social democrat Mircea Geoana i-a avertizat vineri pe liberali ca ii asteapta o toamna grea. „Vor fi multe momente la toamna cind se va pune din nou problema sustenabilitatii acestui Guvern“, a amenintat liderul PSD, facind trimitere la adoptarea bugetului si la raportul Comisiei Europene pe tema Agentiei de Plati si Interventie in Agricultura (APIA).
Majorarea pensiilor este meritul PNL si nu al PSD, a declarat premierul Tariceanu, prezent simbata la Brasov, la sedinta Delegatiei Permanente a partidului. „Ii spun si domnului Geoana, si PSD ca este o minciuna sfruntata cind atribuie PSD o astfel de masura. Astfel de masuri le poate decide doar PNL, care este la guvernare“, a spus Tariceanu. Riposta liderului PSD a venit imediat. „Este in mod cert o incercare penibila de a capitaliza electoral o lege care a trecut prin Parlament in unanimitate. Cel mult poate sa spuna (Tariceanu - n.red.) ca si PNL a votat alaturi de PSD pentru aceasta lege. In absenta pachetului de legi al PSD nu ar fi existat o crestere semnificativa de pensii in Romania. Daca PSD nu ar fi pus piciorul in prag si nu ar fi amenintat cu motiune de cenzura, probabil ca nici acum nu s-ar fi gindit domnul Tariceanu la soarta pensionarilor, asa cum nu a facut-o timp
de doi ani si jumatate“, a raspuns Geoana.
Cresterea pensiilor a fost convenita intre PSD si PNL la inceputul saptaminii trecute, in urma unor negocieri intre cele doua partide. Initial, Tariceanu a declarat ca Guvernul nu are banii necesari pentru majorare. „Nicaieri in lume nu se pot majora pensiile cu aproape 70% intr-un an, respectiv 17%, ceea ce s-a facut (in 2007 - n.r.), si 50%, cit ar fi dorit Parlamentul. Dar trebuie sa ne gindim si ce se intimpla la anul, daca economia
permite sa pastram aceleasi pensii“, a spus premierul. Amenintati de PSD cu depunerea unei motiuni de cenzura, liberalii si-au schimbat radical opinia, astfel ca joi Parlamentul a votat majorarea punctului de pensie in 2008, la 37,5% din salariul mediu brut, de la 31%, in prezent.
PSD nu a fost singura tinta intrata in colimatorul sefului PNL. Nici PD si PLD nu au lipsit de pe lista, dupa ce acestea au acuzat Guvernul ca vrea sa cistige capital electoral prin majorarea pensiilor. „Ce sa facem daca economia creste? Sa nu marim pensiile ca sa nu ne acuze PD de populism?“, s-a intrebat retoric Tariceanu. Totusi, acesta a precizat ca PNL este dispus sa reia colaborarea cu democratii. Cu o conditie: PD sa fie condus de „oameni de onoare“ si cu „tinuta morala“. „As prefera oricind o discutie cu Vasile Blaga unei intrevederi cu Boc, care ma dezamageste pe zi ce trece“, a declarat seful liberal.
* PNL ia in calcul retragerea de la guvernare
PNL se va retrage de la guvernare daca va fi constrins sa incalce programul
de guvernare, a avertizat simbata premierul Calin Popescu Tariceanu. Surse din partid sustin ca retragerea s-ar putea produce cel mai devreme in octombrie, in functie de pretentiile PSD in viitoarea sesiune parlamentara.
De altfel, liderul social democrat Mircea Geoana i-a avertizat vineri pe liberali ca ii asteapta o toamna grea. „Vor fi multe momente la toamna cind se va pune din nou problema sustenabilitatii acestui Guvern“, a amenintat liderul PSD, facind trimitere la adoptarea bugetului si la raportul Comisiei Europene pe tema Agentiei de Plati si Interventie in Agricultura (APIA).
Proprietari pana la moarte
Persoanele ale caror bunuri au fost confiscate de regimul comunist vor putea sa primeasca despagubiri in numerar, in limita a 500.000 de lei, sau pot opta pentru actiuni la Fondul Proprietatea, pe care le vor putea vinde la Bursa dupa listarea Fondului, operatiune posibila in circa un an, informeaza Mediafax.
Pana la listarea Fondului Proprietatea (FP) la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), fostii proprietari nu vor putea valorifica titlurile primite in contul despagubirilor, potrivit ordonantei de urgenta aprobate de Guvern. Ei pot insa opta pentru incasarea in numerar a cel mult 500.000 de lei din sumele cuvenite, iar pentru restul banilor trebuie sa astepte listarea Fondului, pentru a vinde actiunile la bursa.
"Cei care au fost deposedati abuziv de bunurile lor vor putea sa fie in acest moment despagubiti, nu in natura, ci cu bani sau cu actiuni la Fondul Proprietatea, dupa cum urmeaza: pentru despagubiri in valoare de pana la 500.000 de lei vor putea primi banii in doua transe in numerar, iar pentru ce depaseste aceasta suma vor primi actiuni la Fondul Proprietatea. Daca suma va fi mai mica de 250.000 de lei, vor putea primi intr-o singura transa, de la inceput", a afirmat premierul Calin Popescu Tariceanu.
Ministrul Economiei
si Finantelor, Varujan Vosganian, a precizat ca despagubirile vor fi platite inainte de listarea Fondului, daca sumele nu depasesc 250.000 lei. Pentru sume cuprinse intre 250.000 lei si 500.000 lei va fi achitata o prima transa, de 250.000 lei, restul urmand sa fie platit in maxim un an.
El a aratat ca Transelectrica, Transgaz, Romgaz, Hidroelectric si Nuclearelectrica vor ramane in portofoliul Fondului cu actualele participatii. "Ordonanta a fost trimisa la Monitorul Oficial si urmeaza sa fie publicata in perioada imediat urmatoare", a spus Vosganian. Operatiunea de listare presupune mai multe etape, prima conditie fiind autorizarea Fondului de catre CNVM si inscrierea la categoria Alte Organisme
de Plasament Colectiv (AOPC), pentru obtinerea autorizarii fiind necesara mai intai evaluarea
portofoliului Fondului.
Pana la listarea Fondului Proprietatea (FP) la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), fostii proprietari nu vor putea valorifica titlurile primite in contul despagubirilor, potrivit ordonantei de urgenta aprobate de Guvern. Ei pot insa opta pentru incasarea in numerar a cel mult 500.000 de lei din sumele cuvenite, iar pentru restul banilor trebuie sa astepte listarea Fondului, pentru a vinde actiunile la bursa.
"Cei care au fost deposedati abuziv de bunurile lor vor putea sa fie in acest moment despagubiti, nu in natura, ci cu bani sau cu actiuni la Fondul Proprietatea, dupa cum urmeaza: pentru despagubiri in valoare de pana la 500.000 de lei vor putea primi banii in doua transe in numerar, iar pentru ce depaseste aceasta suma vor primi actiuni la Fondul Proprietatea. Daca suma va fi mai mica de 250.000 de lei, vor putea primi intr-o singura transa, de la inceput", a afirmat premierul Calin Popescu Tariceanu.
Ministrul Economiei
si Finantelor, Varujan Vosganian, a precizat ca despagubirile vor fi platite inainte de listarea Fondului, daca sumele nu depasesc 250.000 lei. Pentru sume cuprinse intre 250.000 lei si 500.000 lei va fi achitata o prima transa, de 250.000 lei, restul urmand sa fie platit in maxim un an.
El a aratat ca Transelectrica, Transgaz, Romgaz, Hidroelectric si Nuclearelectrica vor ramane in portofoliul Fondului cu actualele participatii. "Ordonanta a fost trimisa la Monitorul Oficial si urmeaza sa fie publicata in perioada imediat urmatoare", a spus Vosganian. Operatiunea de listare presupune mai multe etape, prima conditie fiind autorizarea Fondului de catre CNVM si inscrierea la categoria Alte Organisme
de Plasament Colectiv (AOPC), pentru obtinerea autorizarii fiind necesara mai intai evaluarea
portofoliului Fondului.
Unde imi asigur sanatatea
Mai multe companii din Romania ofera polite complexe de sanatate.
In schimbul unor sume ceva mai mari, asigurarea privata de sanatate poate reprezenta o suplimentare binevenita la asigurarea de stat. De cele mai multe ori, conditiile in care sint tratati pacientii care beneficiaza de asigurari private sint mult mai bune decit cele din spitalele de stat. Exista asigurari de sanatate pentru turisti, asigurari pentru interventii chirurgicale, pentru invaliditate temporara ori asigurari dentare. Politele dezvoltate pina in prezent permit romanilor sa se asigure pentru o plaja variata de riscuri. De la riscul de invaliditate pina la calatoriile in strainatate, asiguratorii au dezvoltat oferte pe toate „gusturile“.
Omniasig Asigurari de Viata
are un pachet complex de polite de sanatate. Compania
ofera, printre altele, asigurarea suplimentara de afectiuni grave, asigurarea in vederea interventiei chirurgicale si asigurarea stomatologica Dental Care. In cazul primei polite, plata sumei de despagubire este facuta pe baza unui diagnostic al unei boli
, fara nici o legatura cu cheltuielile medicale, cele de spitalizare ori tratamentele medicale. Diagnosticarea bolii in sine reprezinta evenimentul asigurat. Polita acopera cheltuieli pentru reabilitare, schimbarea stilului de viata sau ingrijirea acasa. Tot Omniasig ofera si polita Dental Care destinata problemelor stomatologice. Produsul se adreseaza atit persoanelor fizice, cit si grupurilor de salariati, oferind asiguratilor posibilitatea realizarii de tratamente
stomatologice preventive, conservative, restaurative si chirurgicale. Produsul permite alegerea tratamentelor dorite, dar si a medicului
care sa le execute, iar pretul variaza in functie de tratamentele alese de client. Polita Dental Care ofera acoperire pentru trei ani, iar prima de asigurare variaza de la 24 la 96 de dolari/an, plata facindu-se lunar, trimestrial sau semestrial. Pentru a fi primit in asigurare nu este necesar un examen initial.
Compania de asigurari Roumanie Assurance International (RAI) are pe piata polita Consult. Produsul se adreseaza persoanelor care doresc sa se asigure in caz de imbolnavire sau accident. Asigurarea ofera cinci consultatii gratuite alaturi de doua investigatii de specialitate si doua interventii chirurgicale, in limita a 3.000 de lei. De asemenea, clientul beneficiaza de tratament dentar restaurativ ca urmare a unui accident in limita a 1.000 de lei. Pretul politei variaza in functie de virsta potentialului beneficiar. O persoana de 40 de ani plateste pe luna o prima de 25,62 lei, adica 0,85 lei pe zi. Pentru a putea beneficia de drepturile dobindite prin polita de asigurare, clientul e obligat sa anunte prin telefon Centrala de Asistenta.
Asirom are doua oferte: o polita pentru operatii si una pentru invaliditate temporara. Prima acopera plata unei indemnizatii pentru interventii chirurgicale ca urmare a unei boli sau a unui accident, inclusiv in legatura cu starea de graviditate sau nastere, efectuate in unitati sanitare publice sau private din Romania sau din afara tarii, in functie de optiunea asiguratului. Asigurarea se incheie pentru o perioada de un an, cu posibilitatea de reinnoire pe aceeasi perioada. Suma asigurata variaza de la 500 la 10.000 de euro. In asigurarea de invaliditate poate fi cuprinsa orice persoana cu virsta intre 16 si 73 de ani, fara a depasi 74 de ani la expirarea politei de asigurare. Polita se incheie la alegerea asiguratului pentru o indemnizatie zilnica de cel putin 10 lei si poate creste cu fractiuni de 10 lei, dar cel mult pina la echivalentul in lei a 200 de dolari.
In schimbul unor sume ceva mai mari, asigurarea privata de sanatate poate reprezenta o suplimentare binevenita la asigurarea de stat. De cele mai multe ori, conditiile in care sint tratati pacientii care beneficiaza de asigurari private sint mult mai bune decit cele din spitalele de stat. Exista asigurari de sanatate pentru turisti, asigurari pentru interventii chirurgicale, pentru invaliditate temporara ori asigurari dentare. Politele dezvoltate pina in prezent permit romanilor sa se asigure pentru o plaja variata de riscuri. De la riscul de invaliditate pina la calatoriile in strainatate, asiguratorii au dezvoltat oferte pe toate „gusturile“.
Omniasig Asigurari de Viata
are un pachet complex de polite de sanatate. Compania
ofera, printre altele, asigurarea suplimentara de afectiuni grave, asigurarea in vederea interventiei chirurgicale si asigurarea stomatologica Dental Care. In cazul primei polite, plata sumei de despagubire este facuta pe baza unui diagnostic al unei boli
, fara nici o legatura cu cheltuielile medicale, cele de spitalizare ori tratamentele medicale. Diagnosticarea bolii in sine reprezinta evenimentul asigurat. Polita acopera cheltuieli pentru reabilitare, schimbarea stilului de viata sau ingrijirea acasa. Tot Omniasig ofera si polita Dental Care destinata problemelor stomatologice. Produsul se adreseaza atit persoanelor fizice, cit si grupurilor de salariati, oferind asiguratilor posibilitatea realizarii de tratamente
stomatologice preventive, conservative, restaurative si chirurgicale. Produsul permite alegerea tratamentelor dorite, dar si a medicului
care sa le execute, iar pretul variaza in functie de tratamentele alese de client. Polita Dental Care ofera acoperire pentru trei ani, iar prima de asigurare variaza de la 24 la 96 de dolari/an, plata facindu-se lunar, trimestrial sau semestrial. Pentru a fi primit in asigurare nu este necesar un examen initial.
Compania de asigurari Roumanie Assurance International (RAI) are pe piata polita Consult. Produsul se adreseaza persoanelor care doresc sa se asigure in caz de imbolnavire sau accident. Asigurarea ofera cinci consultatii gratuite alaturi de doua investigatii de specialitate si doua interventii chirurgicale, in limita a 3.000 de lei. De asemenea, clientul beneficiaza de tratament dentar restaurativ ca urmare a unui accident in limita a 1.000 de lei. Pretul politei variaza in functie de virsta potentialului beneficiar. O persoana de 40 de ani plateste pe luna o prima de 25,62 lei, adica 0,85 lei pe zi. Pentru a putea beneficia de drepturile dobindite prin polita de asigurare, clientul e obligat sa anunte prin telefon Centrala de Asistenta.
Asirom are doua oferte: o polita pentru operatii si una pentru invaliditate temporara. Prima acopera plata unei indemnizatii pentru interventii chirurgicale ca urmare a unei boli sau a unui accident, inclusiv in legatura cu starea de graviditate sau nastere, efectuate in unitati sanitare publice sau private din Romania sau din afara tarii, in functie de optiunea asiguratului. Asigurarea se incheie pentru o perioada de un an, cu posibilitatea de reinnoire pe aceeasi perioada. Suma asigurata variaza de la 500 la 10.000 de euro. In asigurarea de invaliditate poate fi cuprinsa orice persoana cu virsta intre 16 si 73 de ani, fara a depasi 74 de ani la expirarea politei de asigurare. Polita se incheie la alegerea asiguratului pentru o indemnizatie zilnica de cel putin 10 lei si poate creste cu fractiuni de 10 lei, dar cel mult pina la echivalentul in lei a 200 de dolari.
Timbrul verde scumpeşte electronicele şi electrocasnicele cu până la 37 lei
Producătorii şi importatorii de articole electronice şi electrocasnice au introdus, începând cu 1 iulie, timbrul verde - taxa percepută pentru gestionarea deşeurilor. Pentru produsele electrocasnice mari (maşini de spălat, maşini de gătit), valoarea timbrului verde este de 15 lei, în timp
ce pentru hotele electrice sau cuptoarele cu microunde, taxa este de 8 lei.
Pentru aspiratoare şi roboţi de bucătărie se va aplica o taxă de 6 lei, restul electrocasnicelor mici fiind taxate cu 2 lei. Cele mai mari taxe sunt percepute pentru frigidere şi aparatele de aer condiţionat, 29 lei pe aparat. În cazul în care capacitatea de stocare
a frigiderelor este mai mare de 250 de litri, timbrul verde va ajunge până la 37 lei.
Valoarea tarifului pentru gestionarea deşeurilor în cazul televizoarelor cu tub catodic sau pe cristale lichide (LCD) va fi de 8 lei, iar televizoarele cu plasmă vor fi taxate cu 21 de lei. Produsele
electronice de tipul combinelor muzicale, DVD playere sau sisteme
home cinema, dar şi uneltele electrice vor fi taxate cu 4 lei.
Pentru produsele electronice mici va fi perceput un timbru de 2 lei. Totodată, pentru gestionarea deşeurilor provenite de la echipamentele şi sursele de iluminat, va fi percepută de la 1 august o taxă de 0,9 lei pentru fiecare produs
.
Timbrul verde va fi perceput şi pentru lămpi economice, lămpi cu descărcare de înaltă tensiune, tuburi fluorescente, nu însă şi pentru becurile de iluminat sau lămpile cu halogen (spoturi), care reprezintă de fapt cea mai mare parte a vânzărilor. Taxa se achită de către cumpărători la achiziţia produselor, prima taxă de acest fel în valoare de 7 lei fiind aplicată la vânzările de calculatoare şi echipamente IT&C încă din luna mai.
ce pentru hotele electrice sau cuptoarele cu microunde, taxa este de 8 lei.
Pentru aspiratoare şi roboţi de bucătărie se va aplica o taxă de 6 lei, restul electrocasnicelor mici fiind taxate cu 2 lei. Cele mai mari taxe sunt percepute pentru frigidere şi aparatele de aer condiţionat, 29 lei pe aparat. În cazul în care capacitatea de stocare
a frigiderelor este mai mare de 250 de litri, timbrul verde va ajunge până la 37 lei.
Valoarea tarifului pentru gestionarea deşeurilor în cazul televizoarelor cu tub catodic sau pe cristale lichide (LCD) va fi de 8 lei, iar televizoarele cu plasmă vor fi taxate cu 21 de lei. Produsele
electronice de tipul combinelor muzicale, DVD playere sau sisteme
home cinema, dar şi uneltele electrice vor fi taxate cu 4 lei.
Pentru produsele electronice mici va fi perceput un timbru de 2 lei. Totodată, pentru gestionarea deşeurilor provenite de la echipamentele şi sursele de iluminat, va fi percepută de la 1 august o taxă de 0,9 lei pentru fiecare produs
.
Timbrul verde va fi perceput şi pentru lămpi economice, lămpi cu descărcare de înaltă tensiune, tuburi fluorescente, nu însă şi pentru becurile de iluminat sau lămpile cu halogen (spoturi), care reprezintă de fapt cea mai mare parte a vânzărilor. Taxa se achită de către cumpărători la achiziţia produselor, prima taxă de acest fel în valoare de 7 lei fiind aplicată la vânzările de calculatoare şi echipamente IT&C încă din luna mai.
3 lei, ultimul prag?
In 2007, leul s-a apreciat cu 8% fata de moneda europeana
Vineri a urcat cu aproape patru bani
, pana la cursul de 3,122
BNR ar putea interveni azi pentru a frana aprecierea
Leul isi continua marsul fata de euro si dolar, pe fondul vanzarilor mari din piata valutara. De la sfarsitul anului trecut, cand cursul se situa la 3,3817 lei/euro, leul a marcat un avans de aproape 8 procente fata de euro, timp
in care moneda europeana a atins pe rand pragul de 3,35 lei, cel de 3,3 unitati si cel de 3,25, insa vineri, acesta a ajuns la un nivel cu 2 bani peste pragul de 3,1 si se pare ca leul nu se opreste din crestere. Banca
Nationala a Romaniei nu va interveni direct in piata decat atunci cand aceasta apreciere a leului va deveni profund ingrijoratoare, potrivit declaratiilor guvernatorului. Dealerii sunt de parere ca sedinta de azi ar putea marca o interventie directa a BNR pe piata, pentru a tempera intarirea monedei nationale.
Moneda nationala a atins vineri un nou maxim istoric al ultimilor cinci ani, la nivelul referintei anuntate de Banca Nationala a Romaniei, dupa ce in prima parte a sedintei de vineri vanzarile speculative de valuta au dus la o apreciere puternica a leului.
Balaci: Probabil a avut o banca mare un deal important
Euro era tranzactionat la inchiderea sedintei de schimburi valutare de vineri la 3,1220 lei, cu peste patru bani mai jos decat joi seara, ca urmare a ordinelor de vanzare de valuta din timpul zilei, sustin dealerii.
"Cred ca aprecierea de azi a leului fata de euro a fost mai mult locala, pentru ca strainii nu au fost foarte prezenti in piata. Probabil a avut o banca mare un deal important", a declarat dealerul sef al ABN Amro Bank Romania, Dragos Balaci, pentru NewsIn.
Euro s-a apreciat foarte usor in prima ora de tranzactionare, de la 3,1560-3,1580 lei/euro la 3,1600-3,1650 lei/euro, dupa care leul a recuperat terenul pierdut si s-a apreciat constant pana la 3,1160 lei/euro. La inchiderea sedintei valutare locale, euro era cotat la 3,1220 lei.
Banca centrala a anuntat un curs de referinta de 3,1340 lei/euro, nivel sub care nu a mai intrat incepand cu 6 iunie 2002, cand BNR afisase un curs de 31.258 lei vechi (echivalentul a 3,1258 lei noi) pentru un euro. De la sfarsitul anului trecut, moneda nationala s-a apreciat cu aproape 8% fata de moneda unica europeana.
Reglajele bancilor si speculatorii straini au apreciat leul
Pe de alta parte, dealerul Bancii Comerciale Romane, Narcis Noaghea, este de parere ca aceasta apreciere este determinata de reglajele de lichiditate ale bancilor la sfarsitul lunii, dar si de speculatiile investitorilor straini.
"Cauza principala a aprecierii leului o reprezinta reglajele de lichiditate pe care si le fac bancile, dat fiind ca suntem la sfarsit de luna si de trimestru. Tendinta a fost, insa, speculata de investitorii straini. Piata se confrunta, in prezent, cu un excedent semnificativ de valuta care apasa pe aprecierea leului, iar cursul de schimb ramane in continuare volubil", a declarat, pentru NewsIn, Narcis Noaghea.
"Nu imi amintesc ultima data cand am vazut o apreciere atat de ampla intr-o singura sedinta. Au fost vanzari
agresive si volume de tranzactionare foarte mari, iar cei care au facut piata au fost fondurile straine, care si-au marcat profituri pentru a-si consolida situatia financiara la finele primului semestru", a spus dealerul unei banci.
Dealerii: sedinta de azi ar putea marca o interventie directa a BNR pe piata
Cursul afisat vineri de BNR, de 3,1340 lei/euro, inseamna o apreciere a monedei nationale cu peste 3 bani (1,01%) fata de euro, de la 3,1661 lei/euro, cat era joi. La debutul sedintei, euro a fost cotat in scadere, la 3,1570 - 3,1590 lei, de la 3,1630 unitati in ziua precedenta, dupa ce investitorii au lansat ordinea de vanzare a valutei in afara orelor de tranzactionare de joi.
Dupa o usoara intoarcere in sus a cotatiilor, in piata au aparut ordine mari de vanzare de valuta din partea unor fonduri speculative, iar rata de schimb a coborat cu 2 bani, de la 3,1530 - 3,1550 lei/euro, la 3,1330 - 3,1350 lei/euro.
Vanzarile agresive s-au oprit imediat ce banca centrala a anuntat rata de referinta, iar dealerii considera ca vanzarile ar fi putut avea in spate o tranzactie speculativa pe cursul BNR.
Cu toate acestea, cotatiile nu au reusit o intoarcere semnificativa dupa publicarea cursului oficial, urcand intr-o prima faza la 3,1370 - 3,1390 lei/euro, dar revenind la 3,1340 - 3,1360 lei/euro.
Vanzarile agresive de valuta au continuat insa in ultima parte a zilei, ordinele venind cu precadere de la jucatori straini puternici, in special fonduri de acoperire a riscului (hedge funds), potrivit dealerilor. In aceste conditii, dealerii au apreciat ca sedinta de azi ar putea marca o interventie directa a BNR pe piata, pentru a tempera intarirea monedei nationale.
Dolarul, intors acum sase ani si noua luni
Pe pietele internationale, dolarul s-a depreciat vineri, de la 1,3430 la 1,3525 dolari/euro, iar in jurul orei 16:30, ora Romaniei, cotatia era de 1,3518 dolari/euro. Cursul afisat vineri de BNR arata o apreciere a monedei nationale cu aproape trei bani (1,14%) fata de dolar, de la 2,3515 lei/dolar, cat era joi, la 2,3246 lei/dolar. Dolarul nu a mai fost cotat la un nivel similar de sase ani si noua luni, respectiv din 6 septembrie 2000, cand banca centrala a afisat un curs de 23.240 lei vechi (echivalentul a 2,3240 lei noi) pentru un dolar. Piata financiara romaneasca nu tranzactioneaza direct moneda americana, dar banca centrala calculeaza raportul leu/dolar in functie de evolutia pietelor financiare internationale.
Banca centrala a afisat in prima parte a zilei de vineri un nivel al dobanzii la depozitele atrase (BUBID) pentru o zi (overnight) de 6,56% pe an fata de 7,75% pe an cat era in ziua precedenta, iar pentru depozitele overnight plasate (BUBOR), dobanda a scazut la 8,31% pe an, de la 10,72% pe an, cat era joi. Dobanzile interbancare locale la depozitele overnight (pe o zi) in lei au coborat usor la 6,50 - 7,50% pe an si au inceput sa incadreze dobanda de politica monetara de 7,00% pe an, ca urmare a celor 2,56 miliarde lei injectate miercuri in piata interbancara de banca centrala.
Vineri a urcat cu aproape patru bani
, pana la cursul de 3,122
BNR ar putea interveni azi pentru a frana aprecierea
Leul isi continua marsul fata de euro si dolar, pe fondul vanzarilor mari din piata valutara. De la sfarsitul anului trecut, cand cursul se situa la 3,3817 lei/euro, leul a marcat un avans de aproape 8 procente fata de euro, timp
in care moneda europeana a atins pe rand pragul de 3,35 lei, cel de 3,3 unitati si cel de 3,25, insa vineri, acesta a ajuns la un nivel cu 2 bani peste pragul de 3,1 si se pare ca leul nu se opreste din crestere. Banca
Nationala a Romaniei nu va interveni direct in piata decat atunci cand aceasta apreciere a leului va deveni profund ingrijoratoare, potrivit declaratiilor guvernatorului. Dealerii sunt de parere ca sedinta de azi ar putea marca o interventie directa a BNR pe piata, pentru a tempera intarirea monedei nationale.
Moneda nationala a atins vineri un nou maxim istoric al ultimilor cinci ani, la nivelul referintei anuntate de Banca Nationala a Romaniei, dupa ce in prima parte a sedintei de vineri vanzarile speculative de valuta au dus la o apreciere puternica a leului.
Balaci: Probabil a avut o banca mare un deal important
Euro era tranzactionat la inchiderea sedintei de schimburi valutare de vineri la 3,1220 lei, cu peste patru bani mai jos decat joi seara, ca urmare a ordinelor de vanzare de valuta din timpul zilei, sustin dealerii.
"Cred ca aprecierea de azi a leului fata de euro a fost mai mult locala, pentru ca strainii nu au fost foarte prezenti in piata. Probabil a avut o banca mare un deal important", a declarat dealerul sef al ABN Amro Bank Romania, Dragos Balaci, pentru NewsIn.
Euro s-a apreciat foarte usor in prima ora de tranzactionare, de la 3,1560-3,1580 lei/euro la 3,1600-3,1650 lei/euro, dupa care leul a recuperat terenul pierdut si s-a apreciat constant pana la 3,1160 lei/euro. La inchiderea sedintei valutare locale, euro era cotat la 3,1220 lei.
Banca centrala a anuntat un curs de referinta de 3,1340 lei/euro, nivel sub care nu a mai intrat incepand cu 6 iunie 2002, cand BNR afisase un curs de 31.258 lei vechi (echivalentul a 3,1258 lei noi) pentru un euro. De la sfarsitul anului trecut, moneda nationala s-a apreciat cu aproape 8% fata de moneda unica europeana.
Reglajele bancilor si speculatorii straini au apreciat leul
Pe de alta parte, dealerul Bancii Comerciale Romane, Narcis Noaghea, este de parere ca aceasta apreciere este determinata de reglajele de lichiditate ale bancilor la sfarsitul lunii, dar si de speculatiile investitorilor straini.
"Cauza principala a aprecierii leului o reprezinta reglajele de lichiditate pe care si le fac bancile, dat fiind ca suntem la sfarsit de luna si de trimestru. Tendinta a fost, insa, speculata de investitorii straini. Piata se confrunta, in prezent, cu un excedent semnificativ de valuta care apasa pe aprecierea leului, iar cursul de schimb ramane in continuare volubil", a declarat, pentru NewsIn, Narcis Noaghea.
"Nu imi amintesc ultima data cand am vazut o apreciere atat de ampla intr-o singura sedinta. Au fost vanzari
agresive si volume de tranzactionare foarte mari, iar cei care au facut piata au fost fondurile straine, care si-au marcat profituri pentru a-si consolida situatia financiara la finele primului semestru", a spus dealerul unei banci.
Dealerii: sedinta de azi ar putea marca o interventie directa a BNR pe piata
Cursul afisat vineri de BNR, de 3,1340 lei/euro, inseamna o apreciere a monedei nationale cu peste 3 bani (1,01%) fata de euro, de la 3,1661 lei/euro, cat era joi. La debutul sedintei, euro a fost cotat in scadere, la 3,1570 - 3,1590 lei, de la 3,1630 unitati in ziua precedenta, dupa ce investitorii au lansat ordinea de vanzare a valutei in afara orelor de tranzactionare de joi.
Dupa o usoara intoarcere in sus a cotatiilor, in piata au aparut ordine mari de vanzare de valuta din partea unor fonduri speculative, iar rata de schimb a coborat cu 2 bani, de la 3,1530 - 3,1550 lei/euro, la 3,1330 - 3,1350 lei/euro.
Vanzarile agresive s-au oprit imediat ce banca centrala a anuntat rata de referinta, iar dealerii considera ca vanzarile ar fi putut avea in spate o tranzactie speculativa pe cursul BNR.
Cu toate acestea, cotatiile nu au reusit o intoarcere semnificativa dupa publicarea cursului oficial, urcand intr-o prima faza la 3,1370 - 3,1390 lei/euro, dar revenind la 3,1340 - 3,1360 lei/euro.
Vanzarile agresive de valuta au continuat insa in ultima parte a zilei, ordinele venind cu precadere de la jucatori straini puternici, in special fonduri de acoperire a riscului (hedge funds), potrivit dealerilor. In aceste conditii, dealerii au apreciat ca sedinta de azi ar putea marca o interventie directa a BNR pe piata, pentru a tempera intarirea monedei nationale.
Dolarul, intors acum sase ani si noua luni
Pe pietele internationale, dolarul s-a depreciat vineri, de la 1,3430 la 1,3525 dolari/euro, iar in jurul orei 16:30, ora Romaniei, cotatia era de 1,3518 dolari/euro. Cursul afisat vineri de BNR arata o apreciere a monedei nationale cu aproape trei bani (1,14%) fata de dolar, de la 2,3515 lei/dolar, cat era joi, la 2,3246 lei/dolar. Dolarul nu a mai fost cotat la un nivel similar de sase ani si noua luni, respectiv din 6 septembrie 2000, cand banca centrala a afisat un curs de 23.240 lei vechi (echivalentul a 2,3240 lei noi) pentru un dolar. Piata financiara romaneasca nu tranzactioneaza direct moneda americana, dar banca centrala calculeaza raportul leu/dolar in functie de evolutia pietelor financiare internationale.
Banca centrala a afisat in prima parte a zilei de vineri un nivel al dobanzii la depozitele atrase (BUBID) pentru o zi (overnight) de 6,56% pe an fata de 7,75% pe an cat era in ziua precedenta, iar pentru depozitele overnight plasate (BUBOR), dobanda a scazut la 8,31% pe an, de la 10,72% pe an, cat era joi. Dobanzile interbancare locale la depozitele overnight (pe o zi) in lei au coborat usor la 6,50 - 7,50% pe an si au inceput sa incadreze dobanda de politica monetara de 7,00% pe an, ca urmare a celor 2,56 miliarde lei injectate miercuri in piata interbancara de banca centrala.
Cu ce l-a dat gata Basescu pe Liiceanu
Foarte bine ca managerul cultural Liiceanu l-a exploatat pe presedintele Basescu in scop comercial. Nu prea bine e insa ca presedintele Basescu il exploateaza pe Gabriel Liiceanu in scop electoral.
Nu pot fi de acord cu cei care sustin ca atasamentul pro-Basescu dovedit de Gabriel Liiceanu ar avea in spate doar interese comerciale. Respectul de sine ii interzice sa se deprecieze. L-am cunoscut pe cand eram studenta, am vorbit despre Noica si alte evadari din contingent. Dar a avut curajul singular sa voteze contra masurilor de prigoana la adresa stralucitului sau coleg si prieten Andrei Plesu.
Nici nu visam pe atunci ca Editura Politica a regimului comunist va fi preluata nu peste mult timp
de Gabriel Liiceanu si transformata intr-o prestigioasa industrie culturala. "Humanitas" reprezinta o intreprindere menita sa demonstreze faptul ca un om de cultura poate reusi cu brio si in domeniul afacerilor. M-am bucurat pentru reusita exemplara, chiar daca nu si pentru buzunarele cititorilor, preturile cartilor fiind prohibitive. Totusi, exista datorii neonorate. Si unii considera ca iertarea de datorii ar sta in spatele sustinerii acordate presedintelui Basescu. Nu pot crede. Cred, in schimb, ca managerul cultural Gabriel Liiceanu s-a afisat cu presedintele Basescu din ratiuni comerciale - vezi targurile de carte, mai ales cel din vara anului trecut la care au fost lansate si doua carti ale lui Traian Ungureanu, in prezenta autorului, eveniment transmis in direct de "Realitatea TV" (a "oligarhului" Vantu cel iertat).
Foarte bine ca managerul cultural Liiceanu l-a exploatat pe presedintele Basescu in scop comercial. Nu prea bine e insa ca presedintele Basescu il exploateaza pe Gabriel Liiceanu in scop electoral. Asta e problema. El si-a abandonant convingerea monarhista ferventa demonstrata pe vremea (1992) in care participam impreuna la producerea filmului "Monarhia salveaza Romania", realizat de amicul Sorin Iliesiu. Domnul Liiceanu a acceptat sa devina consilier prezidential onorific si participa la elaborarea proiectului de Constitutie privind "a treia republica", dar a refuzat (in 1994) sa faca parte din Consiliul Consultativ al M.S. Regelui Mihai. A spus ca vrea sa se dedice activitatii culturale si ca nu se poate face nimic in conditiile regimului Iliescu pentru revenirea la monarhie.
In perioada 1999-2000, cand facea parte din Consiliul de Administratie al TVR, mi-am exprimat parerea de rau, intr-un editorial din "Romania libera", ca domnul Liiceanu s-a raliat celor care au respins candidatura Luciei Hossu Longin la functia de presedinte director general al TVR. Ulterior si-a dat seama ca gresise, dar a ramas suparat pe mine. Important e insa ca s-a scuzat fata de Lucica Hossu. Si important ar fi acum sa verse momeala pe care i-a aruncat-o Basescu si a inghitit-o pe nemestecate, impreuna cu alti intelectuali aflati in loja Parlamentului cand presedintele a condamnat comunismul. Atunci, Vadim Tudor, actorul de contrast, a fost intens folosit pentru potentarea caracterului democratic al anticomunistului subit Traian Basescu. Si pentru accenturarea ostilitatii la adresa Parlamentului.
Parlamentului ii e contrapus in mod aberant poporul. Dar poporul e reprezentat de partidele parlamentare. Altfel avem totalitarism. Domnul Liiceanu s-a raliat campaniei
anti-partide fiind sedus de rolul anticomunist pe care il joaca exponentul ultim al sistemului
comunist, presedintele Traian Basescu. Gabriel Liiceanu tot repeta ca apreciaza "gesturile in care se recunoaste". Un mare artist, Marcel Iures, imi spunea ca el detesta expresia "a face un gest". Acte, nu gesturi. Fapte, nu vorbe. Actul e fapt. Gestul e teatralitate. Sau falsitate cabotina.
Nu pot fi de acord cu cei care sustin ca atasamentul pro-Basescu dovedit de Gabriel Liiceanu ar avea in spate doar interese comerciale. Respectul de sine ii interzice sa se deprecieze. L-am cunoscut pe cand eram studenta, am vorbit despre Noica si alte evadari din contingent. Dar a avut curajul singular sa voteze contra masurilor de prigoana la adresa stralucitului sau coleg si prieten Andrei Plesu.
Nici nu visam pe atunci ca Editura Politica a regimului comunist va fi preluata nu peste mult timp
de Gabriel Liiceanu si transformata intr-o prestigioasa industrie culturala. "Humanitas" reprezinta o intreprindere menita sa demonstreze faptul ca un om de cultura poate reusi cu brio si in domeniul afacerilor. M-am bucurat pentru reusita exemplara, chiar daca nu si pentru buzunarele cititorilor, preturile cartilor fiind prohibitive. Totusi, exista datorii neonorate. Si unii considera ca iertarea de datorii ar sta in spatele sustinerii acordate presedintelui Basescu. Nu pot crede. Cred, in schimb, ca managerul cultural Gabriel Liiceanu s-a afisat cu presedintele Basescu din ratiuni comerciale - vezi targurile de carte, mai ales cel din vara anului trecut la care au fost lansate si doua carti ale lui Traian Ungureanu, in prezenta autorului, eveniment transmis in direct de "Realitatea TV" (a "oligarhului" Vantu cel iertat).
Foarte bine ca managerul cultural Liiceanu l-a exploatat pe presedintele Basescu in scop comercial. Nu prea bine e insa ca presedintele Basescu il exploateaza pe Gabriel Liiceanu in scop electoral. Asta e problema. El si-a abandonant convingerea monarhista ferventa demonstrata pe vremea (1992) in care participam impreuna la producerea filmului "Monarhia salveaza Romania", realizat de amicul Sorin Iliesiu. Domnul Liiceanu a acceptat sa devina consilier prezidential onorific si participa la elaborarea proiectului de Constitutie privind "a treia republica", dar a refuzat (in 1994) sa faca parte din Consiliul Consultativ al M.S. Regelui Mihai. A spus ca vrea sa se dedice activitatii culturale si ca nu se poate face nimic in conditiile regimului Iliescu pentru revenirea la monarhie.
In perioada 1999-2000, cand facea parte din Consiliul de Administratie al TVR, mi-am exprimat parerea de rau, intr-un editorial din "Romania libera", ca domnul Liiceanu s-a raliat celor care au respins candidatura Luciei Hossu Longin la functia de presedinte director general al TVR. Ulterior si-a dat seama ca gresise, dar a ramas suparat pe mine. Important e insa ca s-a scuzat fata de Lucica Hossu. Si important ar fi acum sa verse momeala pe care i-a aruncat-o Basescu si a inghitit-o pe nemestecate, impreuna cu alti intelectuali aflati in loja Parlamentului cand presedintele a condamnat comunismul. Atunci, Vadim Tudor, actorul de contrast, a fost intens folosit pentru potentarea caracterului democratic al anticomunistului subit Traian Basescu. Si pentru accenturarea ostilitatii la adresa Parlamentului.
Parlamentului ii e contrapus in mod aberant poporul. Dar poporul e reprezentat de partidele parlamentare. Altfel avem totalitarism. Domnul Liiceanu s-a raliat campaniei
anti-partide fiind sedus de rolul anticomunist pe care il joaca exponentul ultim al sistemului
comunist, presedintele Traian Basescu. Gabriel Liiceanu tot repeta ca apreciaza "gesturile in care se recunoaste". Un mare artist, Marcel Iures, imi spunea ca el detesta expresia "a face un gest". Acte, nu gesturi. Fapte, nu vorbe. Actul e fapt. Gestul e teatralitate. Sau falsitate cabotina.
Premierul din umbra al Romaniei
Sforarul PSD este dovada vie ca premierul Calin Popescu Tariceanu se alinta cind spune ca „PNL va sta la guvernare cit timp
nu vom face compromisuri“. Vorba aceea: lucrurile sint, in realitate, mult mai complexe.
Dupa ultimele negocieri cu PNL la care a participat si in care i-a intrat din nou „cartea“, Viorel Hrebenciuc si-a sporit dividendele in PSD. Chiar si fara succesele recente, portofoliul „guzganului rozaliu“ era impresionant.
Forta acestui personaj nu este o legenda mediatica. Detinator al unei „conditii psihice“ iesite din comun, Hrebenciuc dispare cind nu mai are incotro, dar reapare si rezolva „din vorbe“ probleme la care cei mai multi nu indica decit solutia aplicata nodului gordian. Hrebenciuc nu e, desigur, un iubitor al voluntariatului. Solutiile pe care le ofera au, bineinteles, un pret pentru cei care le solicita - si, precum am putut vedea limpede in ultimele luni, nu sint putini. Nu vorbim de bani
- aici putem doar presupune, dar ar fi total neserios sa avansam sume; in plus
, s-ar putea ca imaginatia sa fie, in aceasta privinta, surclasata de realitate.
Fara riscul de a da gres, se poate spune ca pretul incasat de „Hrebe“ pentru rezultatele bune ale „negocierilor“ sale
e cresterea puterii personale.
La fostul (?) baron de Bacau merge perfect prima parte a uneia dintre maximele preferate ale actualului ministru al Agriculturii: cui are, i se mai da, cui nu are, i se mai ia. Cititi cu atentie presa, cititi mai ales printre rinduri presa, priviti (desi asta nu e chiar la indemina, imaginile de acest fel fiind, mai degraba, raritati) pelerinajele care se fac la „creierul“ PSD, ascultati cu atentie ce spun colegii sai de partid sau chiar adversarii politici: Hrebenciuc e in multe. Iar eficienta acestui personaj sta si in faptul ca forta sa (inclusiv forta de negociere) nu e la vedere. Sa nu fim poeti: exista oameni in Romania - iar Viorel Hrebenciuc este, cu siguranta, unul dintre acestia - care sint in stare sa inmoaie genunchii multora dintre starurile zilei doar cu doua vorbe bine rasucite in urechea acestora.
Acum, sforarul PSD este dovada vie ca premierul Calin Popescu Tariceanu se alinta cind spune ca „PNL va sta la guvernare cit timp nu vom face compromisuri“. Hrebenciuc a devenit - o dovedeste si analiza colegilor mei de la departamentul Politic - unul dintre oamenii-cheie care tin in viata
actualul guvern. Rolul pe care il joaca acum Viorel Hrebenciuc nu este unul nou.
Liderul social democrat a apasat pe butoanele Executivului nu numai la rau - cum e acum cazul, cind singura varianta de respiro cu pierderi mici pentru social democrati si mari pentru liberali este inghetarea actualei configuratii politice -, ci si la bine - „Hrebe“ a punctat de citeva ori memorabil si pe vremea guvernului Nastase; udemeristii, de pilda, ne pot spune multe in acest sens.
Din nou, impotriva lecturii „poetice“ a politicii autohtone: faptul ca Viorel Hrebenciuc este adevaratul premier al Romaniei arata cam pe unde sintem. Reformulez ca sa fie si mai clar: sintem destul de departe de ceea ce sugereaza retorica placuta si optimista a acestor vremuri.
nu vom face compromisuri“. Vorba aceea: lucrurile sint, in realitate, mult mai complexe.
Dupa ultimele negocieri cu PNL la care a participat si in care i-a intrat din nou „cartea“, Viorel Hrebenciuc si-a sporit dividendele in PSD. Chiar si fara succesele recente, portofoliul „guzganului rozaliu“ era impresionant.
Forta acestui personaj nu este o legenda mediatica. Detinator al unei „conditii psihice“ iesite din comun, Hrebenciuc dispare cind nu mai are incotro, dar reapare si rezolva „din vorbe“ probleme la care cei mai multi nu indica decit solutia aplicata nodului gordian. Hrebenciuc nu e, desigur, un iubitor al voluntariatului. Solutiile pe care le ofera au, bineinteles, un pret pentru cei care le solicita - si, precum am putut vedea limpede in ultimele luni, nu sint putini. Nu vorbim de bani
- aici putem doar presupune, dar ar fi total neserios sa avansam sume; in plus
, s-ar putea ca imaginatia sa fie, in aceasta privinta, surclasata de realitate.
Fara riscul de a da gres, se poate spune ca pretul incasat de „Hrebe“ pentru rezultatele bune ale „negocierilor“ sale
e cresterea puterii personale.
La fostul (?) baron de Bacau merge perfect prima parte a uneia dintre maximele preferate ale actualului ministru al Agriculturii: cui are, i se mai da, cui nu are, i se mai ia. Cititi cu atentie presa, cititi mai ales printre rinduri presa, priviti (desi asta nu e chiar la indemina, imaginile de acest fel fiind, mai degraba, raritati) pelerinajele care se fac la „creierul“ PSD, ascultati cu atentie ce spun colegii sai de partid sau chiar adversarii politici: Hrebenciuc e in multe. Iar eficienta acestui personaj sta si in faptul ca forta sa (inclusiv forta de negociere) nu e la vedere. Sa nu fim poeti: exista oameni in Romania - iar Viorel Hrebenciuc este, cu siguranta, unul dintre acestia - care sint in stare sa inmoaie genunchii multora dintre starurile zilei doar cu doua vorbe bine rasucite in urechea acestora.
Acum, sforarul PSD este dovada vie ca premierul Calin Popescu Tariceanu se alinta cind spune ca „PNL va sta la guvernare cit timp nu vom face compromisuri“. Hrebenciuc a devenit - o dovedeste si analiza colegilor mei de la departamentul Politic - unul dintre oamenii-cheie care tin in viata
actualul guvern. Rolul pe care il joaca acum Viorel Hrebenciuc nu este unul nou.
Liderul social democrat a apasat pe butoanele Executivului nu numai la rau - cum e acum cazul, cind singura varianta de respiro cu pierderi mici pentru social democrati si mari pentru liberali este inghetarea actualei configuratii politice -, ci si la bine - „Hrebe“ a punctat de citeva ori memorabil si pe vremea guvernului Nastase; udemeristii, de pilda, ne pot spune multe in acest sens.
Din nou, impotriva lecturii „poetice“ a politicii autohtone: faptul ca Viorel Hrebenciuc este adevaratul premier al Romaniei arata cam pe unde sintem. Reformulez ca sa fie si mai clar: sintem destul de departe de ceea ce sugereaza retorica placuta si optimista a acestor vremuri.
Codul Rutier, numai bun de ceaslov pentru victimele de pe sosele
In urma cu un an si ceva, cand pe soselele Romaniei se murea pe capete, mai-marii din politie dadeau asigurari
ca noul Cod Rutier va rezolva lucrurile. O armata de specialisti a pritocit luni de zile la noul Cod, dupa care mintile alesilor din Parlament au mai adus si ei niscaiva prevederi. A iesit aproape cu forcepsul forma finala a „legii soselelor“, care a facut furori printre soferi. Tristetea conducatorilor auto a fost insa una de scurta durata. Nici nu
s-a uscat bine cerneala in paginile Codului Rutier, ca o parte din greii de la Interne s-au si pus pe facut modificari.
Daca ar fi sa ne luam dupa scriptele politiei, numarul accidentelor de pe soselele tarii a ramas relativ constant pe toata perioada cat vechea legislatie rutiera a fost ciopartita si inlocuita cu cea europeana. Concluzia nu poate fi decat una singura. Indiferent de sanctiunile pe care le risca, multi soferi dau dovada de aceeasi inconstienta atunci cand se urca la volan. Dovada sunt si accidentele, multe dintre acestea fiind provocate de cu totul alte cauze decat cele „clasice“ din legea rutiera.
Soferul care isi incarca mult peste capacitate microbuzul cu copii
, dupa care iese cu ei pe un drum european, nu se incadreaza in nici un tipar din legislatia europeana. La fel si motociclistul care trece printre masinile de la semafor ca printre jaloane, doar pentru a fi primul vehicul care prinde culoarea verde. Acestea sunt cazurile care umfla statisticile politiei, iar o schimbare a Codului Rutier nu va rezolva problema lor. Atunci cand vine vorba sa fenteze legea rutiera, soferul roman este campion. Toata suflarea a invatat ca nu e bine sa accelerezi cand treci prin dreptul camerelor de pe DN1, dar accidentele pe acest tronson de drum se tin in continuare lant. La fel, contravenientul care depaseste coloana aflata la stop stie ca poate scapa cu o mica „atentie“ varata in buzunarul agentului. Au prins miscarea pana si strainii veniti in Romania, cum este cazul directorului de la Nestle, a carui tentativa de spaguire a esuat probabil doar pentru ca masina politiei avea o camera de filmat la bord. In aceste conditii, fara o schimbare de mentalitate, atat din partea soferilor, cat si a politistilor, Codul Rutier va ramane un simplu ceaslov, bun pentru a fi citit la priveghiul victimelor din trafic
.
ca noul Cod Rutier va rezolva lucrurile. O armata de specialisti a pritocit luni de zile la noul Cod, dupa care mintile alesilor din Parlament au mai adus si ei niscaiva prevederi. A iesit aproape cu forcepsul forma finala a „legii soselelor“, care a facut furori printre soferi. Tristetea conducatorilor auto a fost insa una de scurta durata. Nici nu
s-a uscat bine cerneala in paginile Codului Rutier, ca o parte din greii de la Interne s-au si pus pe facut modificari.
Daca ar fi sa ne luam dupa scriptele politiei, numarul accidentelor de pe soselele tarii a ramas relativ constant pe toata perioada cat vechea legislatie rutiera a fost ciopartita si inlocuita cu cea europeana. Concluzia nu poate fi decat una singura. Indiferent de sanctiunile pe care le risca, multi soferi dau dovada de aceeasi inconstienta atunci cand se urca la volan. Dovada sunt si accidentele, multe dintre acestea fiind provocate de cu totul alte cauze decat cele „clasice“ din legea rutiera.
Soferul care isi incarca mult peste capacitate microbuzul cu copii
, dupa care iese cu ei pe un drum european, nu se incadreaza in nici un tipar din legislatia europeana. La fel si motociclistul care trece printre masinile de la semafor ca printre jaloane, doar pentru a fi primul vehicul care prinde culoarea verde. Acestea sunt cazurile care umfla statisticile politiei, iar o schimbare a Codului Rutier nu va rezolva problema lor. Atunci cand vine vorba sa fenteze legea rutiera, soferul roman este campion. Toata suflarea a invatat ca nu e bine sa accelerezi cand treci prin dreptul camerelor de pe DN1, dar accidentele pe acest tronson de drum se tin in continuare lant. La fel, contravenientul care depaseste coloana aflata la stop stie ca poate scapa cu o mica „atentie“ varata in buzunarul agentului. Au prins miscarea pana si strainii veniti in Romania, cum este cazul directorului de la Nestle, a carui tentativa de spaguire a esuat probabil doar pentru ca masina politiei avea o camera de filmat la bord. In aceste conditii, fara o schimbare de mentalitate, atat din partea soferilor, cat si a politistilor, Codul Rutier va ramane un simplu ceaslov, bun pentru a fi citit la priveghiul victimelor din trafic
.
Mizeria societatii civile
Dragos Bucurenci: "Societatea civila nu e nici prost-crescuta, nici saraca, nici ilegitima.
Lumea crede ca in spatele miscarilor de tip „Salvati...” se ascunde inevitabil un interes pecuniar (afacerile lui Mihaiu din Delta) sau o ambitie politica (Mircea Toma presedinte), ca dom’ profesor si-a facut oenghe ca sa-si inmatriculeze masina adusa din Germania, ca oenghistii in scaune
cu rotile sunt o fatada pentru schemele de spalare de bani
si ca mafia iudeo-masonica finanteaza marsurile homosexualilor.
Oengheurile sunt o minoritate institutionala discriminata in Romania. Companiile le privesc cu neincredere, institutiile statului, de cele mai multe ori, cu dispret. Cand nu le suspecteaza de afaceri necurate, cei mai multi romani le ignora sau nu le conced nicio urma de eficienta.
Combaterea discriminarii e o lupta cu dublu sens. Asa cum Iacob s-a luptat cu ingerul ca sa se biruie pe sine, impotriva discriminarii trebuie sa lupti simultan cu arma corectiei si cu cea a introspectiei.
In orice discriminare e pus in joc un mit despre celalalt, dar orice mit porneste de la un sambure de adevar. Nu poti sa speri ca cineva isi va schimba radical parerea despre tine doar prin persuasiune, e nevoie de un efort constient de autoimbunatatire si abia acest efort poate spera sa fie convingator.
Lucrez deja de trei ani in societatea civila si pot sa spun ca nu mi-am schimbat decat o parte dintre parerile preconcepute pe care le aveam inainte sa aflu pe propria piele cu ce se mananca organizatiile neguvernamentale. Celelalte pareri au devenit intre timp
opinii verificate, pe care nu sunt dispus sa mi le schimb pana la proba contrarie.
Am aflat ca o proportie insemnata dintre oenghisti sunt oameni care nu s-au putut integra rigorilor unui serviciu
orientat spre profitabilitate si ca societatea civila a fost pentru ei un refugiu, nu un avanpost al societatii in ansamblul ei. Ca o groaza de bani publici sunt cheltuiti aiurea pe brosuri, postere si pe foi volante, fara ca nimeni sa masoare eficienta acestor metode de „constientizare”. Ca verbul „a constientiza” este folosit abuziv pentru a masca nestiinta, incompetenta sau tampenia crasa.
Ca oenghistii se aduna de prea multe ori ca sa planga impreuna decat ca sa rezolve probleme. Ca foarte putine oengheuri au o strategie anuala, ca si mai putine au o viziune de dezvoltare. Ca, odata semnat un contract de finantare cu o institutie publica, mai mult de o treime din resurse si mai mult de jumatate din atentia alocate proiectului se consuma in vederea „raportarii”, si nu a „implementarii”. Ca multi dintre oenghisti cred cu tarie in sfanta treime „directiva-cadru - obiectivul general - obiectivele specifice”, ca se inchina la icoana facatoare de minuni a rectificarii bugetare, ca pot recita la orice ora din zi si din noapte litania raportului narativ, dar ca nu stiu sa negocieze, sa se poarte sau macar sa se faca placuti.
Am scris toate lucrurile astea si am sa le mai spun de fiecare data cand am sa am ocazia pentru ca mi-am propus sa le exorcizez. Societatea civila nu e nici prost-crescuta, nici saraca, nici ilegitima. Dar trebuie sa invete sa-si trateze uscaturile si erorile cu acelasi aplomb cu care arata cu degetul uscaturile din administratia publica si erorile companiilor.
Tinerilor care, inainte de a-si fi rezolvat propria integrare in societate, isi propun sa se inroleze in societatea civila, le-as recomanda sa ia aminte la urmatorul banc
. In metroul newyorkez, un cetatean de culoare citea Talmudul. Un batran binevoitor il bate pe umar si-i spune: „Tinere, nu ti-ajunge ca esti negru?”.
Lumea crede ca in spatele miscarilor de tip „Salvati...” se ascunde inevitabil un interes pecuniar (afacerile lui Mihaiu din Delta) sau o ambitie politica (Mircea Toma presedinte), ca dom’ profesor si-a facut oenghe ca sa-si inmatriculeze masina adusa din Germania, ca oenghistii in scaune
cu rotile sunt o fatada pentru schemele de spalare de bani
si ca mafia iudeo-masonica finanteaza marsurile homosexualilor.
Oengheurile sunt o minoritate institutionala discriminata in Romania. Companiile le privesc cu neincredere, institutiile statului, de cele mai multe ori, cu dispret. Cand nu le suspecteaza de afaceri necurate, cei mai multi romani le ignora sau nu le conced nicio urma de eficienta.
Combaterea discriminarii e o lupta cu dublu sens. Asa cum Iacob s-a luptat cu ingerul ca sa se biruie pe sine, impotriva discriminarii trebuie sa lupti simultan cu arma corectiei si cu cea a introspectiei.
In orice discriminare e pus in joc un mit despre celalalt, dar orice mit porneste de la un sambure de adevar. Nu poti sa speri ca cineva isi va schimba radical parerea despre tine doar prin persuasiune, e nevoie de un efort constient de autoimbunatatire si abia acest efort poate spera sa fie convingator.
Lucrez deja de trei ani in societatea civila si pot sa spun ca nu mi-am schimbat decat o parte dintre parerile preconcepute pe care le aveam inainte sa aflu pe propria piele cu ce se mananca organizatiile neguvernamentale. Celelalte pareri au devenit intre timp
opinii verificate, pe care nu sunt dispus sa mi le schimb pana la proba contrarie.
Am aflat ca o proportie insemnata dintre oenghisti sunt oameni care nu s-au putut integra rigorilor unui serviciu
orientat spre profitabilitate si ca societatea civila a fost pentru ei un refugiu, nu un avanpost al societatii in ansamblul ei. Ca o groaza de bani publici sunt cheltuiti aiurea pe brosuri, postere si pe foi volante, fara ca nimeni sa masoare eficienta acestor metode de „constientizare”. Ca verbul „a constientiza” este folosit abuziv pentru a masca nestiinta, incompetenta sau tampenia crasa.
Ca oenghistii se aduna de prea multe ori ca sa planga impreuna decat ca sa rezolve probleme. Ca foarte putine oengheuri au o strategie anuala, ca si mai putine au o viziune de dezvoltare. Ca, odata semnat un contract de finantare cu o institutie publica, mai mult de o treime din resurse si mai mult de jumatate din atentia alocate proiectului se consuma in vederea „raportarii”, si nu a „implementarii”. Ca multi dintre oenghisti cred cu tarie in sfanta treime „directiva-cadru - obiectivul general - obiectivele specifice”, ca se inchina la icoana facatoare de minuni a rectificarii bugetare, ca pot recita la orice ora din zi si din noapte litania raportului narativ, dar ca nu stiu sa negocieze, sa se poarte sau macar sa se faca placuti.
Am scris toate lucrurile astea si am sa le mai spun de fiecare data cand am sa am ocazia pentru ca mi-am propus sa le exorcizez. Societatea civila nu e nici prost-crescuta, nici saraca, nici ilegitima. Dar trebuie sa invete sa-si trateze uscaturile si erorile cu acelasi aplomb cu care arata cu degetul uscaturile din administratia publica si erorile companiilor.
Tinerilor care, inainte de a-si fi rezolvat propria integrare in societate, isi propun sa se inroleze in societatea civila, le-as recomanda sa ia aminte la urmatorul banc
. In metroul newyorkez, un cetatean de culoare citea Talmudul. Un batran binevoitor il bate pe umar si-i spune: „Tinere, nu ti-ajunge ca esti negru?”.
PD şi PLD au semnat protocolul de colaborare
Liderii PD şi PLD Emil Boc şi Theodor Stolojan au semnat protocolul de colaborare dintre cele două partide. Nu este vorba despre o alianţă sau fuziune, ci doar de o colaborare pe linie politică şi parlamentară.
Emil Boc şi Theodor Stolojan au declarat că prin protocolul de colaborare cele două formaţiuni politice îşi propun ca PD şi PLD să colaboreze în plan parlamentar şi politic, să se situeze în Opoziţie, să aibă acţiuni comune împotriva PNL, UDMR şi PSD, să colaboreze pe plan local, să nu se atace reciproc în campania
pentru alegerile europarlamentare, să monitorizeze permanent activitatea Guvernului, să iniţieze şi să participe la campanii politice privind reformarea instituţiilor, să sprijine adoptarea legii lustraţiei.
Deşi iniţial se vorbea despre o fuziune între PD şi PLD, se pare că acest lucru nu s-a întâmplat. Liderul PLD Theodor Stolojan declara în urmă cu o săptămână că cele două formaţiuni pot forma, pe viitor, cel mult un partid nou. Acesta ar trebui să combine cele două doctrine: cea liberală şi cea populară.
Emil Boc şi Theodor Stolojan au declarat că prin protocolul de colaborare cele două formaţiuni politice îşi propun ca PD şi PLD să colaboreze în plan parlamentar şi politic, să se situeze în Opoziţie, să aibă acţiuni comune împotriva PNL, UDMR şi PSD, să colaboreze pe plan local, să nu se atace reciproc în campania
pentru alegerile europarlamentare, să monitorizeze permanent activitatea Guvernului, să iniţieze şi să participe la campanii politice privind reformarea instituţiilor, să sprijine adoptarea legii lustraţiei.
Deşi iniţial se vorbea despre o fuziune între PD şi PLD, se pare că acest lucru nu s-a întâmplat. Liderul PLD Theodor Stolojan declara în urmă cu o săptămână că cele două formaţiuni pot forma, pe viitor, cel mult un partid nou. Acesta ar trebui să combine cele două doctrine: cea liberală şi cea populară.
Hrebenciuc, adevaratul premier al Romaniei
Oficial, este doar un simplu lider de grup parlamentar, dar, neoficial, „sforarul“ PSD a influentat toate deciziile politice majore din ultima vreme. De multe ori a negociat in interesul Guvernului PNL-UDMR.
A convins PSD sa sustina guvernul Tariceanu. A strins voturile pentru suspendarea lui Traian Basescu in Parlament. A convins PSD sa mearga pina la capat cu demiterea lui Basescu. A determinat Guvernul sa mareasca pensiile, dupa negocierile esuate duse de Geoana. A negociat rocada „TVR pentru PSD si CNA pentru PNL“. L-a impus pe pesedistul Mircea Ursache la Fondul Proprietatea. De multe ori a negociat in interesul guvernului PNL-UDMR chiar mai bine decit Tariceanu. Surse politice spun ca tot el ar fi negociat contractul de consultanta dintre PNL si echipa Andronic&Finkelstein&Silberstein. A negociat, potrivit propriilor afirmatii, chiar si cu Traian Basescu, insa seful statului neaga ca s-ar fi intilnit cu Hrebenciuc. Un singur mister persista cu privire la capacitatile de negociator ale lui Viorel Hrebenciuc: relatia dintre fiul sau, Andrei, si fata lui Traian Basescu, Elena. Pentru toate acestea, dar si pentru multe, multe altele, lui Hrebenciuc i s-a spus „Sforarul“. Sau „Combinatorul“. Jurnalistul Cristian Tudor Popescu l-a numit, la un moment dat, „guzganul rozaliu“, iar porecla a prins. In plina campanie
impotriva demiterii sale
din functie, Basescu i-a spus „sobolan rozaliu“.
Ultima mare negociere politica dusa de Hrebenciuc, inainte de a pleca in vacanta cu echipa de fotbal Steaua in Austria, a fost cu privire la conducerile TVR si CNA. Saptamina trecuta, el a stat ore intregi inchis in birou
cu Bogdan Olteanu, presedintele Camerei Deputatilor. A dat peste cap sedinta comuna a celor doua Camere pentru ca omul PSD, Valentin Nicolau, nu voia sa renunte la candidatura pentru sefia CNA. In cele din urma, Nicolau a fost convins. Joi, plenul Parlamentului i-a oficializat ca interimari pe Alexandru Sassu (PSD) la TVR si pe Rasvan Popescu (PNL) la CNA. Misiune indeplinita.
Viorel Hrebenciuc si-a demonstrat calitatile de negociator si la discutiile despre pensii. Desi, initial, liberalii au refuzat categoric ideea, facindu-l pe Geoana sa para naiv dupa citeva runde de tratative esuate la Palatul Victoria, Hrebenciuc l-a luat pe Tariceanu in biroul lui Bogdan Olteanu de la Camera Deputatilor, iar la iesire lucrurile pareau lamurite. Se intimpla in urma cu fix o saptamina, pe inserate. „Joi la prinz vom da votul final pe ea (legea pensiilor - n.r.)“, prevestea atunci Hrebenciuc, tot el spunind ca „e un succes foarte mare“ al PSD.
Artizanul actiunii de suspendare din functie a presedintelui Traian Basescu este acelasi Viorel Hrebenciuc. „Avem voturile pentru a-l da jos pe Basescu“, ii asigura Hrebenciuc pe colegii lui de la PSD pe 11 aprilie. In vremea aceea erau doua mari curente de opinie in partid: pro si contra suspendarii lui Basescu. A cistigat Hrebenciuc, in defavoarea Grupului de la Cluj. PSD a votat pe 19 aprilie suspendarea presedintelui alaturi de alti parlamentari din ceea ce urma sa devina „Coalitia 322“.
Cu putin timp
inainte de suspendarea lui Basescu, Hrebenciuc tocmai obtinuse o alta mare victorie in galeria sa de negocieri politice. El reusise sa-si convinga partidul de necesitatea votarii guvernului Tariceanu II. Se intimpla la inceputul lunii aprilie, dupa ce ministrii PD n-au mai fost cooptati in noul guvern restructurat. Hrebenciuc spune ca si scoaterea ministrilor PD ar fi meritul sau: „Faptul ca am dat afara de la guvernare partidul presedintelui e putin lucru?“. Hrebenciuc stia cu exactitate cite voturi va obtine noul guvern Tariceanu la investirea in Parlament, pe 2 aprilie. In fond, el negociase voturile. Despre cit de meticulos e Hrebenciuc cind vine vorba de cifre s-a mai vorbit si atunci cind a aparut in presa celebrul biletel cu variantele de guvernare. Liderul deputatilor PSD notase pe o hirtie trei variante plecind de la numarul fiecarui grup parlamentar. Era imediat dupa ce Basescu a fost reconfirmat in functia de presedinte, cind se punea problema gasirii unei noi majoritati parlamentare. N-a mai fost nevoie, guvernul gindit de Hrebenciuc la inceputul lunii aprilie isi va duce soarta cel putin pina la toamna.
* Record: peste 18 ore de negociere continua
Viorel Hrebenciuc spune ca cea mai grea negociere politica din viata
sa s-a petrecut in 1994, cind negocia cu liderii sindicali greva mecanicilor de locomotiva. „Au fost 14 ore de negociere. La 4 dimineata am reusit sa dam drumul la trenuri si la 5.00 s-au blocat din nou“, isi aminteste Hrebenciuc. Pe vremea aceea era secretarul general al guvernului condus de Nicolae Vacaroiu. „Au fost si negocieri de 18-19 ore, dar aia cu mecanicii de locomotiva a fost cea mai dificila.“
Iliescu l-a adus la Bucuresti
In 1990, Viorel Hrebenciuc a intrat in FSN si a ajuns primarul orasului Bacau. Apoi a devenit prefectul judetului. La inundatiile din 1992 a fost acuzat ca a deturnat fondurile pentru ajutorarea sinistratilor din Bacau. Asta nu l-a oprit pe Ion Iliescu sa il aduca in acelasi an in Bucuresti si sa il faca seful campaniei electorale. A fost un an bun, pentru ca a ajuns si deputat, si sef al Secretariatului General al Guvernului, functie pe care a pastrat-o pina in 1996. Pozitia de sef al SGG l-a facut sa treaca printr-un alt mare scandal: albumul „Eterna si fascinanta Romanie“, un scandal de coruptie romano-francez in care, alaturi de Hrebenciuc, a fost implicat si Adrian Costea, consilierul personal al lui Ion Iliescu. In 2000, o data cu revenirea PSD la putere, procurorii l-au scos pe Hrebenciuc de sub urmarirea penala. Si-a consolidat pozitia in PSD din postura de negociator. Chiar daca nu a detinut functii marcante in conducerea partidului, Hrebenciuc a devenit indispensabil in PSD, dobindind titulatura de „sforar-sef“.
* Greu de descris pentru colegi
Majoritatea parlamentarilor ne-au refuzat cind i-am rugat sa ne explice cum il vad ei pe colegul Hrebenciuc. „Intrebati-ma despre mine si va raspund. Nu se face sa vorbesc despre un coleg“, ne-a raspuns presedintele Camerei, Bogdan Olteanu. „Nu vreau sa intru in acest joc“, a venit si raspunsul vicepresedintelui Camerei, Lucian Bolcas. „Ce sa zic de Hrebenciuc? Nu comentez“, zice si vicepresedintele Senatului, Radu Berceanu. Doar senatorii Peter Eckstein Kovacs si Gheorghe Funar s-au incumetat. „Are relatii umane foarte bune, e amabil. Este un charmeur, dar trebuie sa aiba ultimul cuvint“, crede Eckstein. „Eu il vad mai rar. Nu e prea activ in intilnirile publice. E mai activ in alt fel de intilniri“, spune si Funar. (R.B.)
Becali vrea ca Hrebe sa joace la PNG
Viorel Hrebenciuc ar putea fi transferul de marca al toamnei pentru Gigi Becali. Conditia: PNG sa depaseasca PSD in sondajele de opinie. „Am pus un pariu cu el (Hrebenciuc - n.r.), daca PNG depaseste PSD in sondaje, atunci el vine la mine. Deja am vazut in niste sondaje in care pe Bucuresti PNG este in fata PSD“, ne-a declarat ieri Becali, despre care s-a spus de nenumarate ori ca, din punct de vedere politic, este creatia lui Hrebenciuc.
Cei doi s-au aflat in weekend impreuna in Austria, in cantonamentul Stelei, acolo unde nu au ratat sansa de a juca impreuna o miuta. Becali a facut show, iar pe Hrebenciuc nu l-a incomodat deloc echipamentul inedit de joc: pantaloni de stofa si pantofi.
Cu Viorel Hrebenciuc, Becali spune ca este prieten de 15 ani si ca i-a promis ca il va vorbi doar de bine. „Nu-i inger, dar nici demon, cum l-a facut presa, nu este. Intr-un fel, Viorel este un om de dreapta. Din acest motiv el sufera. Eu i-am si spus ieri (simbata), tu care esti cel mai destept din PSD, de ce nu esti acolo sus? «Nu puteam, nu ma lasa Iliescu», mi-a raspuns Hrebenciuc“, ne-a povestit patronul Stelei. (D.D.)
A convins PSD sa sustina guvernul Tariceanu. A strins voturile pentru suspendarea lui Traian Basescu in Parlament. A convins PSD sa mearga pina la capat cu demiterea lui Basescu. A determinat Guvernul sa mareasca pensiile, dupa negocierile esuate duse de Geoana. A negociat rocada „TVR pentru PSD si CNA pentru PNL“. L-a impus pe pesedistul Mircea Ursache la Fondul Proprietatea. De multe ori a negociat in interesul guvernului PNL-UDMR chiar mai bine decit Tariceanu. Surse politice spun ca tot el ar fi negociat contractul de consultanta dintre PNL si echipa Andronic&Finkelstein&Silberstein. A negociat, potrivit propriilor afirmatii, chiar si cu Traian Basescu, insa seful statului neaga ca s-ar fi intilnit cu Hrebenciuc. Un singur mister persista cu privire la capacitatile de negociator ale lui Viorel Hrebenciuc: relatia dintre fiul sau, Andrei, si fata lui Traian Basescu, Elena. Pentru toate acestea, dar si pentru multe, multe altele, lui Hrebenciuc i s-a spus „Sforarul“. Sau „Combinatorul“. Jurnalistul Cristian Tudor Popescu l-a numit, la un moment dat, „guzganul rozaliu“, iar porecla a prins. In plina campanie
impotriva demiterii sale
din functie, Basescu i-a spus „sobolan rozaliu“.
Ultima mare negociere politica dusa de Hrebenciuc, inainte de a pleca in vacanta cu echipa de fotbal Steaua in Austria, a fost cu privire la conducerile TVR si CNA. Saptamina trecuta, el a stat ore intregi inchis in birou
cu Bogdan Olteanu, presedintele Camerei Deputatilor. A dat peste cap sedinta comuna a celor doua Camere pentru ca omul PSD, Valentin Nicolau, nu voia sa renunte la candidatura pentru sefia CNA. In cele din urma, Nicolau a fost convins. Joi, plenul Parlamentului i-a oficializat ca interimari pe Alexandru Sassu (PSD) la TVR si pe Rasvan Popescu (PNL) la CNA. Misiune indeplinita.
Viorel Hrebenciuc si-a demonstrat calitatile de negociator si la discutiile despre pensii. Desi, initial, liberalii au refuzat categoric ideea, facindu-l pe Geoana sa para naiv dupa citeva runde de tratative esuate la Palatul Victoria, Hrebenciuc l-a luat pe Tariceanu in biroul lui Bogdan Olteanu de la Camera Deputatilor, iar la iesire lucrurile pareau lamurite. Se intimpla in urma cu fix o saptamina, pe inserate. „Joi la prinz vom da votul final pe ea (legea pensiilor - n.r.)“, prevestea atunci Hrebenciuc, tot el spunind ca „e un succes foarte mare“ al PSD.
Artizanul actiunii de suspendare din functie a presedintelui Traian Basescu este acelasi Viorel Hrebenciuc. „Avem voturile pentru a-l da jos pe Basescu“, ii asigura Hrebenciuc pe colegii lui de la PSD pe 11 aprilie. In vremea aceea erau doua mari curente de opinie in partid: pro si contra suspendarii lui Basescu. A cistigat Hrebenciuc, in defavoarea Grupului de la Cluj. PSD a votat pe 19 aprilie suspendarea presedintelui alaturi de alti parlamentari din ceea ce urma sa devina „Coalitia 322“.
Cu putin timp
inainte de suspendarea lui Basescu, Hrebenciuc tocmai obtinuse o alta mare victorie in galeria sa de negocieri politice. El reusise sa-si convinga partidul de necesitatea votarii guvernului Tariceanu II. Se intimpla la inceputul lunii aprilie, dupa ce ministrii PD n-au mai fost cooptati in noul guvern restructurat. Hrebenciuc spune ca si scoaterea ministrilor PD ar fi meritul sau: „Faptul ca am dat afara de la guvernare partidul presedintelui e putin lucru?“. Hrebenciuc stia cu exactitate cite voturi va obtine noul guvern Tariceanu la investirea in Parlament, pe 2 aprilie. In fond, el negociase voturile. Despre cit de meticulos e Hrebenciuc cind vine vorba de cifre s-a mai vorbit si atunci cind a aparut in presa celebrul biletel cu variantele de guvernare. Liderul deputatilor PSD notase pe o hirtie trei variante plecind de la numarul fiecarui grup parlamentar. Era imediat dupa ce Basescu a fost reconfirmat in functia de presedinte, cind se punea problema gasirii unei noi majoritati parlamentare. N-a mai fost nevoie, guvernul gindit de Hrebenciuc la inceputul lunii aprilie isi va duce soarta cel putin pina la toamna.
* Record: peste 18 ore de negociere continua
Viorel Hrebenciuc spune ca cea mai grea negociere politica din viata
sa s-a petrecut in 1994, cind negocia cu liderii sindicali greva mecanicilor de locomotiva. „Au fost 14 ore de negociere. La 4 dimineata am reusit sa dam drumul la trenuri si la 5.00 s-au blocat din nou“, isi aminteste Hrebenciuc. Pe vremea aceea era secretarul general al guvernului condus de Nicolae Vacaroiu. „Au fost si negocieri de 18-19 ore, dar aia cu mecanicii de locomotiva a fost cea mai dificila.“
Iliescu l-a adus la Bucuresti
In 1990, Viorel Hrebenciuc a intrat in FSN si a ajuns primarul orasului Bacau. Apoi a devenit prefectul judetului. La inundatiile din 1992 a fost acuzat ca a deturnat fondurile pentru ajutorarea sinistratilor din Bacau. Asta nu l-a oprit pe Ion Iliescu sa il aduca in acelasi an in Bucuresti si sa il faca seful campaniei electorale. A fost un an bun, pentru ca a ajuns si deputat, si sef al Secretariatului General al Guvernului, functie pe care a pastrat-o pina in 1996. Pozitia de sef al SGG l-a facut sa treaca printr-un alt mare scandal: albumul „Eterna si fascinanta Romanie“, un scandal de coruptie romano-francez in care, alaturi de Hrebenciuc, a fost implicat si Adrian Costea, consilierul personal al lui Ion Iliescu. In 2000, o data cu revenirea PSD la putere, procurorii l-au scos pe Hrebenciuc de sub urmarirea penala. Si-a consolidat pozitia in PSD din postura de negociator. Chiar daca nu a detinut functii marcante in conducerea partidului, Hrebenciuc a devenit indispensabil in PSD, dobindind titulatura de „sforar-sef“.
* Greu de descris pentru colegi
Majoritatea parlamentarilor ne-au refuzat cind i-am rugat sa ne explice cum il vad ei pe colegul Hrebenciuc. „Intrebati-ma despre mine si va raspund. Nu se face sa vorbesc despre un coleg“, ne-a raspuns presedintele Camerei, Bogdan Olteanu. „Nu vreau sa intru in acest joc“, a venit si raspunsul vicepresedintelui Camerei, Lucian Bolcas. „Ce sa zic de Hrebenciuc? Nu comentez“, zice si vicepresedintele Senatului, Radu Berceanu. Doar senatorii Peter Eckstein Kovacs si Gheorghe Funar s-au incumetat. „Are relatii umane foarte bune, e amabil. Este un charmeur, dar trebuie sa aiba ultimul cuvint“, crede Eckstein. „Eu il vad mai rar. Nu e prea activ in intilnirile publice. E mai activ in alt fel de intilniri“, spune si Funar. (R.B.)
Becali vrea ca Hrebe sa joace la PNG
Viorel Hrebenciuc ar putea fi transferul de marca al toamnei pentru Gigi Becali. Conditia: PNG sa depaseasca PSD in sondajele de opinie. „Am pus un pariu cu el (Hrebenciuc - n.r.), daca PNG depaseste PSD in sondaje, atunci el vine la mine. Deja am vazut in niste sondaje in care pe Bucuresti PNG este in fata PSD“, ne-a declarat ieri Becali, despre care s-a spus de nenumarate ori ca, din punct de vedere politic, este creatia lui Hrebenciuc.
Cei doi s-au aflat in weekend impreuna in Austria, in cantonamentul Stelei, acolo unde nu au ratat sansa de a juca impreuna o miuta. Becali a facut show, iar pe Hrebenciuc nu l-a incomodat deloc echipamentul inedit de joc: pantaloni de stofa si pantofi.
Cu Viorel Hrebenciuc, Becali spune ca este prieten de 15 ani si ca i-a promis ca il va vorbi doar de bine. „Nu-i inger, dar nici demon, cum l-a facut presa, nu este. Intr-un fel, Viorel este un om de dreapta. Din acest motiv el sufera. Eu i-am si spus ieri (simbata), tu care esti cel mai destept din PSD, de ce nu esti acolo sus? «Nu puteam, nu ma lasa Iliescu», mi-a raspuns Hrebenciuc“, ne-a povestit patronul Stelei. (D.D.)
Buni de plata
Bogdan Olteanu, presedintele Camerei Deputatilor, nu exclude ca statul roman sa plateasca daune, daca proiectul de investitie de la Rosia Montana nu va fi finalizat
Bogdan Olteanu, aflat in vizita la Rosia Montana, a cerut desecretizarea contractelor incheiate intre statul roman si compania Gold Corporation pentru exploatarea zacamintelor de aur si argint. Mai mult decat atat, Olteanu crede ca statul ar putea sa plateasca despagubiri, in cazul in care proiectul Gold Corporation nu se va finaliza. Controversat inca de la inceput si agreat de Radu Berceanu si Traian Basescu, proiectul Rosia Montana pune acum Romania intr-o situatie extrem de delicata. Dupa ce societatea civila si organizatiile internationale pentru protectia mediului au tras semnale de alarma ani la rand, in privinta efectelor folosirii cianurilor, guvernele au lasat lucrurile sa curga.
Un alt lucru nefiresc, asupra caruia au atras atentia mai multi politicieni, este caracterul secret al contractului dintre stat si firma Gold Corporation. Senatorul Peter Ekstein sustine ca, in aceste conditii, nu se stie daca exista o clauza care obliga statul roman sa plateasca daune canadienilor in cazul in care investitia nu va fi realizata.
"O comisie din cadrul Parlamentului va investiga contractele incheiate de stat cu Gold Corporation pentru dezvoltarea proiectului. Este de preferat ca, in cazul in care acest proiect nu va fi derulat, sa se plateasca despagubiri, in loc sa fie distrus mediul", a afirmat Bogdan Olteanu, care a facut o vizita la Rosia Montana, cu ocazia inaugurarii unui Centru zonal de informare. Olteanu a cerut si desecretizarea acestor contracte. "Le vom face publice. Din pacate, foarte multe dintre ele nu sunt publice in acest moment (...) Nu stiu care sunt conditiile in care au fost acordate licentele, pentru ca ele sunt acordate cu opt-noua ani in urma. Nu stiu care sunt relatiile contractuale dintre Gold Corporation si autoritatile publice romanesti. Am cerut Comisiei de administratie si protectie a mediului din Camera Deputatilor sa lanseze o investigatie pe aceasta tema. Vom avea, probabil in toamna, toate informatiile", a mai completat Olteanu.
Ministrul Mediului "nu vede" despagubiri
Attila Korodi, ministrul Mediului: "Daca ar fi sa luam in considerare un lucru de genul acesta (n.r. - despagubiri pentru intreruperea unui proiect), atunci sute de companii ar cere despagubiri la fiecare modificare de lege. Am plati o gramada de bani
. Nu cred ca Romania va plati despagubiri. Daca procedura de autorizare nu se incheie pana cand noua prevedere intra in vigoare, atunci interdictia de utilizare a cianurilor se aplica si in cazul Rosia Montana. Asa este procedura si in UE", a completat ministrul Mediului.
Epopeea Rosia Montana
Proiectul minier din Apuseni a determinat vii reactii inca de la anuntarea lui. Evolutia lui a fost marcata de schimbarea conducerii companiei Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), dar si de adoptarea unei legislatii specifice minelor ce utilizeaza cianuri in exploatare.
Niciodata statul roman nu a interzis, explicit, utilizarea de cianuri in extragerea aurului si argintului. Accidentul ecologic de la Baia Mare, din anul 2000, a determinat Uniunea Europeana sa elaboreze o legislatie care sa permita un control cat mai strict asupra exploatatiilor ce utilizeaza astfel de procedee. Atunci, peste 100.000 mc de ape cu cianuri au ajuns in Dunare din cauza fisurarii unui iaz de decantare de la o mina aurifera de la Baia Mare, exploatarea fiind realizata de o companie australiana care, imediat dupa accident, si-a declarat falimentul.
In perioada 2000-2004, proiectul a stagnat, premierul de atunci, Adrian Nastase, declarandu-se impotriva initiativei, dar nu a facut nimic legal pentru oprirea proiectului si, implicit, stoparea costurilor determinate de continuarea demersurilor de autorizare. In teritoriu, institutiile statului au continuat sa raspunda solicitatilor RMGC, emitandu-se chiar si un plan urbanistic zonal, in baza caruia sa se poata face exploatatia. Mai mult, localinicii au inceput sa-si vanda casele, fapt ce a determinat cresterea spectaculoasa a preturilor apartamentelor in toata zona, de la Cluj la Timisoara. Ca revers al medaliei, se activeaza organizatiile neguvernamentale ce militeaza impotriva proiectului, iar Academia Romana devine cel mai credibil adversar al proiectului.
Odata cu schimbarea regimului si venirea la putere a sustinatorilor exploatarii aurifere, dar si cu implementarea legislatiei comunitare, actiunile de autorizare ale proiectului s-au intensificat. De altfel, cea mai importanta s-a dovenit a fi autorizarea din punct de vedere al mediului. RMGC a sustinut ca a respectat legislatia comunitara in domeniu, la elaborarea documentatiei de avizare tinand seama de actele normative ale UE care inca nu fusesera adoptate de Romania, dar care, oricum, de la 1 ianuarie 2007 deveneau obligatorii. Ca sa nu li se poata reprosa ceva, autoritatile romane au apelat inclusiv la comisii de experti ai UE care sa verifice si sa contribuie la elaborarea ghidurilor necesare in procesul de autorizare. Potrivit legislatiei, RMGC a urmat toti pasii pentru obtinerea autorizatiei de mediu.
Din punct de vedere al autorizarii de mediu, mingea se afla la Ministerul Mediului, unde, o comisie interministeriala analizeaza studiul de impact depus de RMGC, care sta la baza emiterii autorizatiei de mediu.
Schimbare de viziune
Daca RMGC si societatea civila si-au pastrat optiunile, Guvernul si-a schimbat parerea in functie de modul in care a fost interpretata legea de ministrul Mediului. Pe vremea Sulfinei Barbu, Guvernul a emis un punct de vedere la initiativa parlamentara privind interzicerea utilizarii cianurilor. Pe 2 mai 2007, Executivul se declara impotriva acestui proiect legislativ, motivand, cu texte de lege, ca utilizarea cianurilor nu este interzisa in UE. Prin punctul sau de vedere, Guvernul atrage atentia ca metoda de extractie ce utilizeaza cianuri este folosita, la ora actuala, in minele din Spania si Italia, iar in Romania la Baia Mare, Rosia Montana (n.r. - exploatarea de stat) si Baita Bihor. Mai mult, se precizeaza ca "introducerea acestei prevederi (n.r. - de interzicere a folosirii cianurilor) va conduce la sistarea activitatilor miniere din domeniul respectiv, cat si la aparitia unor litigii intre titularii de licente si statul roman, cu finalitate in solicitarea de restituire a cheltuielilor efectuate pentru lucrarile de explorare executate cat si alte daune".
In concluzie, Guvernul nu sustine adoptarea acestei initiative legislative, fiind de preferat "o stricta monitorizare a cianurilor". Executivul si-a schimbat optica odata cu schimbarea ministrului Mediului si, la 14 iunie 2007 emite un alt punct de vedere, opus primului, prin care se declara de partea interzicerii utilizarii cianurilor. De aceasta data nu se invoca nici un act normativ, ci numai "analiza implicatiilor asupra mediului a initiativei legislative parlamentare". In plus, Guvernul propune o perioda de tranzitie de 5 ani, timp
in care agentii economici sa se adapteze noii prevederi. (Luminita MOROIANU)
Proiect pe placul lui Basescu
Pe vremea cand Traian Basescu era presedinte al PD, subalternii sai au dat startul actiunii de distrugere a Muntilor Apuseni. Radu Berceanu si Alexandru Sassu sunt doar doua nume care apar langa otravitorul proiect Rosia Montana.
Fostul ministru al Industriilor in guvernarea Conventiei Democrate din Romania (CDR) a pus bazele, in noiembrie 1999, distrugatorului proiect de exploatare auroargintifera. Radu Berceanu a aprobat companiei Gabriel Rosources avizul de exploatare a perimetrului aurifer. Fostul ministru a fost sustinut de un alt deputat PD la acea vreme, trecut intre timp la PSD. Este vorba despre Alexandru Sassu.
Acesta, in calitate de presedinte al Comisiei parlamentare ce analiza cazul Rosia Montana, a subliniat
, la randul sau, avantajele
acestui proiect. Aceste lucruri se intamplau in anii 1999-2000. Intre timp, situatia a evoluat. Puterea a fost preluata de catre Partidul Social Democrat (PSD) si Guvernul Adrian Nastase. Nici acesta nu a facut nimic pentru a opri distrugerea Muntilor Apuseni. Timp de patru ani asa-zisul proiect a continuat.
Tot timp de patru ani, opozitia de atunci, din care facea parte si PD, a condamnat in termeni extrem de duri ceea ce se intampla la Rosia Montana, unii lideri anuntand ca vor pune stop acestui proiect.
Basescu:"Un proiect bun"
Oprirea distrugerilor de la Rosia Montana a fost insa doar o iluzie. In care insa au crezut, din pacate, multi romani. Totul s-a spulberat in octombrie 2004, atunci cand a devenit limpede ca proiectul va continua. "Dupa informatiile pe care le am, Rosia Montana este o necesitate, prin valoarea proiectului si a alternativelor de locuri de munca create in zona. Cred ca este un proiect bun care ar putea sa mearga inainte", declara Traian Basescu, in data de 8 octombrie 2004, intr-o conferinta de presa organizata la Cluj.
Seful statului din acest moment a tinut sa-si explice pozitia sa, spunand ca are in vedere situatia din localitatile Zlatna si Abrud, unde somajul este extrem de ridicat. (D.E.I.)
Traseul proiectului de interzicere a folosirii cianurilor
Proiectul legislativ privind interzicerea folosirii cianurilor in exploatarile miniere de aur si argint, initiat de senatorii Eckstein-Kovacs Peter (UDMR) si Gheorghe Funar (PRM), a intrat in dezbaterea Senatului in februarie 2007. Plenul Senatului a respins initiativa legislativa, proiectul intrand in dezbaterea Camerei Deputatilor, la sfarsitul lunii mai, urmand ca in sesiunea din toamna sa fie supus votului.
Initiatorii au solicitat, pe 18 iunie, dezbaterea in regim de urgenta a proiectului la Camera, dar cererea a fost respinsa de Biroul
Permanent. Guvernul a dat aviz favorabil initiativei legislative, insa ministrul Mediului, Attila Korodi, a solicitat o perioada de tranzitie de cinci ani pentru companiile care folosesc in prezent cianura in procesul tehnologic. Concret, initiativa legislativa a celor doi senatori stipuleaza ca "activitatea miniera bazata pe folosirea tehnologiei prin cianuri, in orice etapa a exploatarii aurului si argintului, precum si in orice etapa a procesarii si innobilarii reziduurilor este interzisa. Atat Eckstein, cat si Funar au aratat ca, din punct de vedere al dreptului comunitar, proiectul legislativ se incadreaza in acquis-ul comunitar ce vizeaza protectia mediului, domeniu considerat de interes major in contextul politicilor comunitare. (R.I.P.)
Rosia Montana, sub patronaj regal
Principesa Margareta a Romaniei (foto) a inaugurat un Centru de Informare la cativa metri de sediul Gabriel Resources. Casa Regala, prin intermediul Principesei Margareta a Romaniei, se implica in cazul Rosia Montana. Principesa Margareta, fiica Regelui Mihai, a inaugurat la Rosia Montana un centru comunitar de informare. In opinia Principesei, proiectul minier al companiei Gabriel Resources este extrem de periculos pentru mediu si pentru Romania.
Principesa Margareta a Romaniei a inaugurat, sambata, centrul de informare Rosia Montana. Proiectul a fost conceput si pus in aplicare de catre fundatia Soros, fundatie care s-a implicat intens in viata comunitatii Rosia Montana. Centrul de Informare a fost realizat in parteneriat cu Fundatia Principesa Margareta. Astfel, de sambata localnici au acces la internet si la consilierea asigurata de reprezentantii fundatiei Soros. La deschiderea centrului de informare au participat si presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, presedintele Academiei Romane, acad. Ionel Haiduc, si Renate Weber, presedintele fundatiei Soros. "Am venit sa va spun ca nu mai sunteti singuri", a declarat Principesa Margareta in piata centrala a comunei Rosia Montana. Principesa Margareta a mentionat ca rosienii au nevoie de acest centru pentru a fi mai bine informati asupra deciziilor care sunt luate in cazul proiectului minier propus de compania Gabriel Resources. Zeci de ONG-uri din tara si strainatate afiliate campaniei "Salvati Rosia Montana" au criticat acest proiect deoarece ar avea un potential distructiv imens. (Attila BIRO - ZIUA de Cluj)
Eckstein: Pretentii nejustificate
Senatorul UDMR, Peter Eckstein Kovacs, a criticat caracterul secret al contractului dintre statul roman si firma canadiana Gold Corporation privind investitia de la Rosia Montana, catalogand drept scandalos statutul documentului. El a aratat ca, in aceste conditii, nu se stie daca exista o clauza care obliga statul roman sa plateasca daune canadienilor in cazul in care investitia nu va fi realizata. Senatorul a precizat totusi ca, in contractul de concesionare a terenului din muntii Apuseni catre Gold Corporation, nu sunt stipulate tehnologiile prin care firma va exploata minereul, canadienii fiind in masura sa foloseasca si alte proceduri decat cea care presupune folosirea cianurii. "Daca proiectul privind interzicerea folosirii cianurii in exploatarile miniere este adoptat de Parlament inainte ca Gold Corporation sa primeasca aviz de mediu pentru investitia de la Rosia Montana, intr-adevar exploatarea nu se va putea face folosind cianura. Insa se poate face prin alte tehnologii", ne-a declarat Eckstein. El a apreciat ca Gold Corporation are pretentii nejustificate. (R.I.P.)
Bogdan Olteanu, aflat in vizita la Rosia Montana, a cerut desecretizarea contractelor incheiate intre statul roman si compania Gold Corporation pentru exploatarea zacamintelor de aur si argint. Mai mult decat atat, Olteanu crede ca statul ar putea sa plateasca despagubiri, in cazul in care proiectul Gold Corporation nu se va finaliza. Controversat inca de la inceput si agreat de Radu Berceanu si Traian Basescu, proiectul Rosia Montana pune acum Romania intr-o situatie extrem de delicata. Dupa ce societatea civila si organizatiile internationale pentru protectia mediului au tras semnale de alarma ani la rand, in privinta efectelor folosirii cianurilor, guvernele au lasat lucrurile sa curga.
Un alt lucru nefiresc, asupra caruia au atras atentia mai multi politicieni, este caracterul secret al contractului dintre stat si firma Gold Corporation. Senatorul Peter Ekstein sustine ca, in aceste conditii, nu se stie daca exista o clauza care obliga statul roman sa plateasca daune canadienilor in cazul in care investitia nu va fi realizata.
"O comisie din cadrul Parlamentului va investiga contractele incheiate de stat cu Gold Corporation pentru dezvoltarea proiectului. Este de preferat ca, in cazul in care acest proiect nu va fi derulat, sa se plateasca despagubiri, in loc sa fie distrus mediul", a afirmat Bogdan Olteanu, care a facut o vizita la Rosia Montana, cu ocazia inaugurarii unui Centru zonal de informare. Olteanu a cerut si desecretizarea acestor contracte. "Le vom face publice. Din pacate, foarte multe dintre ele nu sunt publice in acest moment (...) Nu stiu care sunt conditiile in care au fost acordate licentele, pentru ca ele sunt acordate cu opt-noua ani in urma. Nu stiu care sunt relatiile contractuale dintre Gold Corporation si autoritatile publice romanesti. Am cerut Comisiei de administratie si protectie a mediului din Camera Deputatilor sa lanseze o investigatie pe aceasta tema. Vom avea, probabil in toamna, toate informatiile", a mai completat Olteanu.
Ministrul Mediului "nu vede" despagubiri
Attila Korodi, ministrul Mediului: "Daca ar fi sa luam in considerare un lucru de genul acesta (n.r. - despagubiri pentru intreruperea unui proiect), atunci sute de companii ar cere despagubiri la fiecare modificare de lege. Am plati o gramada de bani
. Nu cred ca Romania va plati despagubiri. Daca procedura de autorizare nu se incheie pana cand noua prevedere intra in vigoare, atunci interdictia de utilizare a cianurilor se aplica si in cazul Rosia Montana. Asa este procedura si in UE", a completat ministrul Mediului.
Epopeea Rosia Montana
Proiectul minier din Apuseni a determinat vii reactii inca de la anuntarea lui. Evolutia lui a fost marcata de schimbarea conducerii companiei Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), dar si de adoptarea unei legislatii specifice minelor ce utilizeaza cianuri in exploatare.
Niciodata statul roman nu a interzis, explicit, utilizarea de cianuri in extragerea aurului si argintului. Accidentul ecologic de la Baia Mare, din anul 2000, a determinat Uniunea Europeana sa elaboreze o legislatie care sa permita un control cat mai strict asupra exploatatiilor ce utilizeaza astfel de procedee. Atunci, peste 100.000 mc de ape cu cianuri au ajuns in Dunare din cauza fisurarii unui iaz de decantare de la o mina aurifera de la Baia Mare, exploatarea fiind realizata de o companie australiana care, imediat dupa accident, si-a declarat falimentul.
In perioada 2000-2004, proiectul a stagnat, premierul de atunci, Adrian Nastase, declarandu-se impotriva initiativei, dar nu a facut nimic legal pentru oprirea proiectului si, implicit, stoparea costurilor determinate de continuarea demersurilor de autorizare. In teritoriu, institutiile statului au continuat sa raspunda solicitatilor RMGC, emitandu-se chiar si un plan urbanistic zonal, in baza caruia sa se poata face exploatatia. Mai mult, localinicii au inceput sa-si vanda casele, fapt ce a determinat cresterea spectaculoasa a preturilor apartamentelor in toata zona, de la Cluj la Timisoara. Ca revers al medaliei, se activeaza organizatiile neguvernamentale ce militeaza impotriva proiectului, iar Academia Romana devine cel mai credibil adversar al proiectului.
Odata cu schimbarea regimului si venirea la putere a sustinatorilor exploatarii aurifere, dar si cu implementarea legislatiei comunitare, actiunile de autorizare ale proiectului s-au intensificat. De altfel, cea mai importanta s-a dovenit a fi autorizarea din punct de vedere al mediului. RMGC a sustinut ca a respectat legislatia comunitara in domeniu, la elaborarea documentatiei de avizare tinand seama de actele normative ale UE care inca nu fusesera adoptate de Romania, dar care, oricum, de la 1 ianuarie 2007 deveneau obligatorii. Ca sa nu li se poata reprosa ceva, autoritatile romane au apelat inclusiv la comisii de experti ai UE care sa verifice si sa contribuie la elaborarea ghidurilor necesare in procesul de autorizare. Potrivit legislatiei, RMGC a urmat toti pasii pentru obtinerea autorizatiei de mediu.
Din punct de vedere al autorizarii de mediu, mingea se afla la Ministerul Mediului, unde, o comisie interministeriala analizeaza studiul de impact depus de RMGC, care sta la baza emiterii autorizatiei de mediu.
Schimbare de viziune
Daca RMGC si societatea civila si-au pastrat optiunile, Guvernul si-a schimbat parerea in functie de modul in care a fost interpretata legea de ministrul Mediului. Pe vremea Sulfinei Barbu, Guvernul a emis un punct de vedere la initiativa parlamentara privind interzicerea utilizarii cianurilor. Pe 2 mai 2007, Executivul se declara impotriva acestui proiect legislativ, motivand, cu texte de lege, ca utilizarea cianurilor nu este interzisa in UE. Prin punctul sau de vedere, Guvernul atrage atentia ca metoda de extractie ce utilizeaza cianuri este folosita, la ora actuala, in minele din Spania si Italia, iar in Romania la Baia Mare, Rosia Montana (n.r. - exploatarea de stat) si Baita Bihor. Mai mult, se precizeaza ca "introducerea acestei prevederi (n.r. - de interzicere a folosirii cianurilor) va conduce la sistarea activitatilor miniere din domeniul respectiv, cat si la aparitia unor litigii intre titularii de licente si statul roman, cu finalitate in solicitarea de restituire a cheltuielilor efectuate pentru lucrarile de explorare executate cat si alte daune".
In concluzie, Guvernul nu sustine adoptarea acestei initiative legislative, fiind de preferat "o stricta monitorizare a cianurilor". Executivul si-a schimbat optica odata cu schimbarea ministrului Mediului si, la 14 iunie 2007 emite un alt punct de vedere, opus primului, prin care se declara de partea interzicerii utilizarii cianurilor. De aceasta data nu se invoca nici un act normativ, ci numai "analiza implicatiilor asupra mediului a initiativei legislative parlamentare". In plus, Guvernul propune o perioda de tranzitie de 5 ani, timp
in care agentii economici sa se adapteze noii prevederi. (Luminita MOROIANU)
Proiect pe placul lui Basescu
Pe vremea cand Traian Basescu era presedinte al PD, subalternii sai au dat startul actiunii de distrugere a Muntilor Apuseni. Radu Berceanu si Alexandru Sassu sunt doar doua nume care apar langa otravitorul proiect Rosia Montana.
Fostul ministru al Industriilor in guvernarea Conventiei Democrate din Romania (CDR) a pus bazele, in noiembrie 1999, distrugatorului proiect de exploatare auroargintifera. Radu Berceanu a aprobat companiei Gabriel Rosources avizul de exploatare a perimetrului aurifer. Fostul ministru a fost sustinut de un alt deputat PD la acea vreme, trecut intre timp la PSD. Este vorba despre Alexandru Sassu.
Acesta, in calitate de presedinte al Comisiei parlamentare ce analiza cazul Rosia Montana, a subliniat
, la randul sau, avantajele
acestui proiect. Aceste lucruri se intamplau in anii 1999-2000. Intre timp, situatia a evoluat. Puterea a fost preluata de catre Partidul Social Democrat (PSD) si Guvernul Adrian Nastase. Nici acesta nu a facut nimic pentru a opri distrugerea Muntilor Apuseni. Timp de patru ani asa-zisul proiect a continuat.
Tot timp de patru ani, opozitia de atunci, din care facea parte si PD, a condamnat in termeni extrem de duri ceea ce se intampla la Rosia Montana, unii lideri anuntand ca vor pune stop acestui proiect.
Basescu:"Un proiect bun"
Oprirea distrugerilor de la Rosia Montana a fost insa doar o iluzie. In care insa au crezut, din pacate, multi romani. Totul s-a spulberat in octombrie 2004, atunci cand a devenit limpede ca proiectul va continua. "Dupa informatiile pe care le am, Rosia Montana este o necesitate, prin valoarea proiectului si a alternativelor de locuri de munca create in zona. Cred ca este un proiect bun care ar putea sa mearga inainte", declara Traian Basescu, in data de 8 octombrie 2004, intr-o conferinta de presa organizata la Cluj.
Seful statului din acest moment a tinut sa-si explice pozitia sa, spunand ca are in vedere situatia din localitatile Zlatna si Abrud, unde somajul este extrem de ridicat. (D.E.I.)
Traseul proiectului de interzicere a folosirii cianurilor
Proiectul legislativ privind interzicerea folosirii cianurilor in exploatarile miniere de aur si argint, initiat de senatorii Eckstein-Kovacs Peter (UDMR) si Gheorghe Funar (PRM), a intrat in dezbaterea Senatului in februarie 2007. Plenul Senatului a respins initiativa legislativa, proiectul intrand in dezbaterea Camerei Deputatilor, la sfarsitul lunii mai, urmand ca in sesiunea din toamna sa fie supus votului.
Initiatorii au solicitat, pe 18 iunie, dezbaterea in regim de urgenta a proiectului la Camera, dar cererea a fost respinsa de Biroul
Permanent. Guvernul a dat aviz favorabil initiativei legislative, insa ministrul Mediului, Attila Korodi, a solicitat o perioada de tranzitie de cinci ani pentru companiile care folosesc in prezent cianura in procesul tehnologic. Concret, initiativa legislativa a celor doi senatori stipuleaza ca "activitatea miniera bazata pe folosirea tehnologiei prin cianuri, in orice etapa a exploatarii aurului si argintului, precum si in orice etapa a procesarii si innobilarii reziduurilor este interzisa. Atat Eckstein, cat si Funar au aratat ca, din punct de vedere al dreptului comunitar, proiectul legislativ se incadreaza in acquis-ul comunitar ce vizeaza protectia mediului, domeniu considerat de interes major in contextul politicilor comunitare. (R.I.P.)
Rosia Montana, sub patronaj regal
Principesa Margareta a Romaniei (foto) a inaugurat un Centru de Informare la cativa metri de sediul Gabriel Resources. Casa Regala, prin intermediul Principesei Margareta a Romaniei, se implica in cazul Rosia Montana. Principesa Margareta, fiica Regelui Mihai, a inaugurat la Rosia Montana un centru comunitar de informare. In opinia Principesei, proiectul minier al companiei Gabriel Resources este extrem de periculos pentru mediu si pentru Romania.
Principesa Margareta a Romaniei a inaugurat, sambata, centrul de informare Rosia Montana. Proiectul a fost conceput si pus in aplicare de catre fundatia Soros, fundatie care s-a implicat intens in viata comunitatii Rosia Montana. Centrul de Informare a fost realizat in parteneriat cu Fundatia Principesa Margareta. Astfel, de sambata localnici au acces la internet si la consilierea asigurata de reprezentantii fundatiei Soros. La deschiderea centrului de informare au participat si presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, presedintele Academiei Romane, acad. Ionel Haiduc, si Renate Weber, presedintele fundatiei Soros. "Am venit sa va spun ca nu mai sunteti singuri", a declarat Principesa Margareta in piata centrala a comunei Rosia Montana. Principesa Margareta a mentionat ca rosienii au nevoie de acest centru pentru a fi mai bine informati asupra deciziilor care sunt luate in cazul proiectului minier propus de compania Gabriel Resources. Zeci de ONG-uri din tara si strainatate afiliate campaniei "Salvati Rosia Montana" au criticat acest proiect deoarece ar avea un potential distructiv imens. (Attila BIRO - ZIUA de Cluj)
Eckstein: Pretentii nejustificate
Senatorul UDMR, Peter Eckstein Kovacs, a criticat caracterul secret al contractului dintre statul roman si firma canadiana Gold Corporation privind investitia de la Rosia Montana, catalogand drept scandalos statutul documentului. El a aratat ca, in aceste conditii, nu se stie daca exista o clauza care obliga statul roman sa plateasca daune canadienilor in cazul in care investitia nu va fi realizata. Senatorul a precizat totusi ca, in contractul de concesionare a terenului din muntii Apuseni catre Gold Corporation, nu sunt stipulate tehnologiile prin care firma va exploata minereul, canadienii fiind in masura sa foloseasca si alte proceduri decat cea care presupune folosirea cianurii. "Daca proiectul privind interzicerea folosirii cianurii in exploatarile miniere este adoptat de Parlament inainte ca Gold Corporation sa primeasca aviz de mediu pentru investitia de la Rosia Montana, intr-adevar exploatarea nu se va putea face folosind cianura. Insa se poate face prin alte tehnologii", ne-a declarat Eckstein. El a apreciat ca Gold Corporation are pretentii nejustificate. (R.I.P.)
Miliardari-chiriasi, pomanagii la stat
Afaceristi care controleaza adevarate imperii financiare au luat in chirie de la stat vile, terenuri si apartamente pe sume ridicol de mici.
Acestia au drept de preemptiune la cumparare. Regia Protocolului de Stat a fost un adevarat „hotel de lux” pentru clientii tuturor regimurilor politice de dupa ‘89. De la guvernarea PDSR si pana astazi, firme ale afaceristilor milionari in euro, unii chiar in Top 300, au platit o chirie ridicol de mica la vile si apartamente din centrul Bucurestiului sau in zone rezidentiale din jurul Capitalei.
Companii
controlate de George Copos, Dinu Patriciu, Tiberiu Urdareanu, Dumitru Bucsaru, Iosif Armas, Sorin Vulpescu sau Valentin Nicolau si multe alte firme necunoscute au beneficiat de aceste chirii ieftine, uneori datorita afinitatilor lor politice. Un caz surprinzator este cel al colosului rusesc Gazprom. Reprezentanta din Bucuresti a inchiriat de la statul roman un apartament intr-o vila din Primaverii, platind o chirie modica pe metru patrat (mp).
Multe dintre firmele chiriase sunt in dizolvare, radiere sau nici nu mai sunt inscrise la Registrul Comertului. Altele au cifre de afaceri de sute sau chiar milioane de euro. Acestea si-au pastrat insa sediile pentru care platesc chirii de nimic, de zeci de ori mai mici decat pretul pietei.
Gazprom - profitor de lux la RAAPPS
Filiala uneia dintre cele mai mari companii din lume, Gazprom, a primit in chirie un spatiu de la RAAPPS pentru care plateste un pret mai mic decat cel al pietei. Gazprom, reprezentanta din Romania, are un apartament cu patru camere intr-o vila din cartierul Primaverii, pe strada Grigore Mora. Potrivit actelor RAAPPS, Gazprom ocupa 176 de metri patrati.
Contractul de inchiriere a fost semnat in martie 2002 si este valabil pana in decembrie 2007. In sase luni, conform noilor reglementari, reprezentanta Gazprom trebuie sa pregateasca banii pentru a cumpera sediul sau sa-si caute un altul. Gazprom este considerata a treia companie din lume ca marime si forta financiara, cu o capitalizare bursiera de 270 de miliarde de dolari. Romania importa de la colosul rus 40a din necesarul de gaze
.
Chiriasii in zodia PSD
Corneliu Iacobov a divizat, in 2003, RAFO Onesti in patru societati, printre care si Perla Turism. Administratorul acestei firme este primarul din Slanic Moldova, Andrei Serban, finul lui Iacobov. Perla Turism beneficiaza din plin de avantajele
financiare ale RAAPPS, intrucat, in numele acestei firmei, apropiatii lui Iacobov au inchiriat peste o mie de metri patrati de teren in statiunea Slanic, la un pret modic.
Pe aceeasi orbita politica se afla si multimilionarul Iosif Armas, fost asociat al lui Doru Taracila, ex-ministru, senator si influent membru PSD. Argirom, firma lui Armas, are in inchiriere vila „Livia” si 7.600 de metri patrati la Baile Herculane, plus
un apartament in centrul Capitalei.
Tot pe lista clientilor PSD se afla si firma Solidmet. La sediul unde figureaza drept chirias, pe strada Polona, se afla insa Grupul Balli, companie care a devenit celebra in epoca PSD datorita contractelor extem de avantajoase cu combinatul Sidex, controlat pe atunci de stat. O alta persoana cu trecere la politicienii PSD este Tiberiu Urdareanu. Firma sa, Sorion International, are in chirie de la stat un apartament pe strada Eminescu.
Nemira sta la stat
Compania Libarom Agri activeaza in domeniul agricol. Datele RAAPPS arata ca firma a inchiriat Vila 12 din Snagov. Reprezentantii Libarom Agri beneficiaza de peste 5.000 de metri patrati, debarcader si personal care asigura paza domeniului. Administratorul firmei, Said Baaklini, este asociat cu Cristian Borcea si coactionar la Portfolio, cu Hassan Awdi, cel al carui nume este legat de Rodipet.
Un alt om de afaceri apropiat PSD a facut rost de sediu pentru firma sa, Nemira, de la RAAPPS: Valentin Nicolau. Firma fostului director al TVR are o vila de 725 de metri patrati pe strada Mihalache. Vlad Paunescu, proprieratul celei mai mari case de productie de film din Romania, a inchiriat complexul Pacea si 136.000 de mp la Ciolpani pentru Castel Film.
Compania MarcoImpex a obtinut cu chirie peste 260 mp in centrul Bucurestiului. Actionarii acestei firme - grupul EDF - sunt coactionari la Gelcoop, alaturi de Sorin Ovidiu Vintu. Cei de la EDF au devenit cunoscuti dupa ce au dat in judecata statul roman, acuzand doi fosti consilieri ai lui Adrian Nastase ca le-ar fi cerut mita pentru magazinele duty-free de pe Aeroportul Otopeni.
AFACERE
Hotel de stat administrat privat
Hotelul Casa Locato de pe bulevardul Ion Mihalache, numarul 125, proprietate a RAAPPS, este administrat de firma Elad 2001, care in 2000 a semnat un contract de asociere cu statul. Actul a fost incheiat pe vremea cand RAAPPS se numea Regia Locato, printre activitatile careia nu se numarau si cele hoteliere.
„A trebuit sa apelam la o firma privata”, a spus un reprezentant al RAAPPS intalnit la sediul hotelului si care a refuzat sa-si dezvaluie numele si functia. „Elad sunt doar prestatori de servicii pentru noi. Sa stiti ca nu e prea rentabil pentru ei”, ne-a spus acesta. Potrivit barbatului, sediul hotelului a fost pana in 2000 un bloc, unde inchiriau camere reprezentanti ai ambasadelor mai mici din Bucuresti.
Hotelul de trei stele are 20 de camere, care se pot inchiria cu 75 de euro pe zi. Cristina Apostol, managerul hotelului, ne-a declarat ca multi clienti sunt afaceristi si diplomati. Directorul companiei Elad 2001, Robert Roth, nu a putut fi contactat. (Andreea Pocotila)
REGIMUL POLITIC SI CLIENTII LUI
Alianta D.A. si favorizatii ei
Pe lista clientilor RAAPPS se afla compania Topmedia Grup. Printre actionarii acesteia s-a numarat, in 2002, Dumitru Bucsaru, devenit cunoscut datorita apropierii de cercurile de afaceri sustinute de presedintele Traian Basescu. Topmedia Grup este controlata acum de Mihai Palaz, varul secretarului general al Prefecturii Constanta.
O alta firma din grupul de afaceri cu afinitati politice proprezidentiale si-a gasit sediu de la stat: Orion Oil Grup, detinuta de familia Stefan si Steluta Lucov. Acestia au actiuni si la firma Dalli, care administreaza parcarile din Bucuresti, controlata de Dorin Cocos, sotul Elenei Udrea, fosta sefa a cancelariei prezidentiale.
Euroconstruct, in relatie cu statul
Tot din grupul proprezidential face parte si compania Eurocontract Trading ‘98, detinuta de Sorin Vulpescu si Dan Besciu, care are in inchiriere mai multe spatii de la RAAPPS. Cele mai generoase: complexul Muntenia din Snagov si un apartament langa Ministerul Muncii.
Alte simpatii politice, alte spatii: Rompetrol, firma lui Dinu Patriciu, miliardarul care se bucura de gratiile premierului Calin Popescu-Tariceanu, a capatat o vila cu chirie la mare si o curte de aproape 7.000 mp. Vila „Agigea” din Eforie-Nord are o capacitate de cazare de zece locuri.
Fost vicepremier in guvernul Tariceanu, milionarul George Copos are si el o vila inchiriata in Snagov, prin firma sa Ana Grup. Vila 28, de pe Strada Zorelelor, i-a fost inchiriata la un pret mic comparativ cu cel al zonei. Firma fostului vicepremier ar trebuie sa evacueze in noiembrie 2008 cei 3.918 de metri patrati.
Firme mici, pomana mare
In centrul Bucrestiului, pe strada Lipscani 19, isi are sediul Elite Consulting. Firma ii are printre actionari pe Stefan Ivanovici, expert contabil la Centrul de Afaceri Romano-Rus, si pe Constantin Miu, al carui nume se leaga de Antrepriza Constructii Montaj Lirtrac SA, detinuta 100a de Consiliul General al Municipiului Bucuresti.
Societatea Continental a concesionat de la RAAPPS peste 10.000 de metri patrati. Terenul se afla pe soseaua Bucuresti-Ploiesti. Zona are un potential financiar imens, iar reprezentantii firmei profita de chiriile foarte mici. Conform datelor de la RAAPPS, contractul de inchiriere a expirat inca din luna aprilie a acestui an.
La aceeasi adresa cu firma Continental, pe soseaua Bucuresti-Ploiesti, figureaza si GPL Project. Aceasta ocupa o cladire de circa 1.000 mp si terenul aferent de peste 10.500 mp. Chiria platita este de 127 de euro/mp, desi preturile in zona sunt cu mult mai mari.
Mircea Mocanu si Kristina Nitulescu au fost angajati ai RAAPPS. Cei doi au acum in chirie, prin firma Krips Group, un apartament. Mircea Mocanu, fost director comercial la Regie, este si presedintele Primcom, defuncta ICL Alimentara. Mostenirea comunista face astfel ca oamenii de la Primcom sa beneficieze de 90 de spatii centrale in Bucuresti.
La vila 39 din Snagov isi are punctul de lucru firma Glorintercom. Aceasta are in chirie un domeniu de 2.700 mp, cu debarcader. Datele de la Registrul Comertului arata ca are doar sase salariati, dar o cifra de afaceri de peste 300.000 de euro. Gloria Peteu este unic actionar.
RAAPPS a inchiriat vila 35 si un teren de 12.753 mp, din Snagov, firmei Outdoor Extrem. In spatele acesteia se afla un off-shore din Insulele Virgine Britanice, Brian Partners INC. In 2005, Outdoor Extrem avea un singur salariat si o cifra de afaceri de 50.000 de euro.
TARIFE
Zone de lux - strazi si tarife
Tarife RAAPPS*
2,9 euro/mp ....................locuinte de serviciu
4 euro/mp .......................asociatii, fundatii
6 euro/mp ...................... avocati
5,8 lei/mp........................ ziare, reviste, edituri - Casa Presei
7,9 lei/mp...................... ziare, reviste, edituri - alte zone
Max. 127 euro/mp ....... irme din alte domenii
* Spatiile sunt incredintate direct, fara licitatie
* Tarife valabile din 2007
Sursa: RAAPPS
LA VREMURI NOI, POZITII NOI
„La RAAPPS nimic nu era reglementat”
Intrebat despre conditiile necesare obtinerii spatiilor in chirie de la RAAPPS de catre societatile private, Ilie Bolojan, secretarul general al guvernului, ne-a declarat: „Cand am venit la RAAPPS, am intrebat dupa ce criterii au fost acordate spatiile comerciale firmelor. Mi s-a raspuns: „Se depune o cerere si se aproba!”.
Am oprit aceasta procedura „nepotrivita”. Nu cred ca s-au facut licitatii, dar asocierile in participatiune nu au fost prin licitatie. Inainte, la RAAPPS era o aratura totala: veneai cu masina si puteai sa o iei in ce directie vrei. Nu era nimic reglementat sau poate era gandita special in modul acesta. Acum am pus sensuri unice, nu se mai poate. Repartitiile facute direct nu sunt sanatoase, pot genera atribuiri preferentiale”
Acestia au drept de preemptiune la cumparare. Regia Protocolului de Stat a fost un adevarat „hotel de lux” pentru clientii tuturor regimurilor politice de dupa ‘89. De la guvernarea PDSR si pana astazi, firme ale afaceristilor milionari in euro, unii chiar in Top 300, au platit o chirie ridicol de mica la vile si apartamente din centrul Bucurestiului sau in zone rezidentiale din jurul Capitalei.
Companii
controlate de George Copos, Dinu Patriciu, Tiberiu Urdareanu, Dumitru Bucsaru, Iosif Armas, Sorin Vulpescu sau Valentin Nicolau si multe alte firme necunoscute au beneficiat de aceste chirii ieftine, uneori datorita afinitatilor lor politice. Un caz surprinzator este cel al colosului rusesc Gazprom. Reprezentanta din Bucuresti a inchiriat de la statul roman un apartament intr-o vila din Primaverii, platind o chirie modica pe metru patrat (mp).
Multe dintre firmele chiriase sunt in dizolvare, radiere sau nici nu mai sunt inscrise la Registrul Comertului. Altele au cifre de afaceri de sute sau chiar milioane de euro. Acestea si-au pastrat insa sediile pentru care platesc chirii de nimic, de zeci de ori mai mici decat pretul pietei.
Gazprom - profitor de lux la RAAPPS
Filiala uneia dintre cele mai mari companii din lume, Gazprom, a primit in chirie un spatiu de la RAAPPS pentru care plateste un pret mai mic decat cel al pietei. Gazprom, reprezentanta din Romania, are un apartament cu patru camere intr-o vila din cartierul Primaverii, pe strada Grigore Mora. Potrivit actelor RAAPPS, Gazprom ocupa 176 de metri patrati.
Contractul de inchiriere a fost semnat in martie 2002 si este valabil pana in decembrie 2007. In sase luni, conform noilor reglementari, reprezentanta Gazprom trebuie sa pregateasca banii pentru a cumpera sediul sau sa-si caute un altul. Gazprom este considerata a treia companie din lume ca marime si forta financiara, cu o capitalizare bursiera de 270 de miliarde de dolari. Romania importa de la colosul rus 40a din necesarul de gaze
.
Chiriasii in zodia PSD
Corneliu Iacobov a divizat, in 2003, RAFO Onesti in patru societati, printre care si Perla Turism. Administratorul acestei firme este primarul din Slanic Moldova, Andrei Serban, finul lui Iacobov. Perla Turism beneficiaza din plin de avantajele
financiare ale RAAPPS, intrucat, in numele acestei firmei, apropiatii lui Iacobov au inchiriat peste o mie de metri patrati de teren in statiunea Slanic, la un pret modic.
Pe aceeasi orbita politica se afla si multimilionarul Iosif Armas, fost asociat al lui Doru Taracila, ex-ministru, senator si influent membru PSD. Argirom, firma lui Armas, are in inchiriere vila „Livia” si 7.600 de metri patrati la Baile Herculane, plus
un apartament in centrul Capitalei.
Tot pe lista clientilor PSD se afla si firma Solidmet. La sediul unde figureaza drept chirias, pe strada Polona, se afla insa Grupul Balli, companie care a devenit celebra in epoca PSD datorita contractelor extem de avantajoase cu combinatul Sidex, controlat pe atunci de stat. O alta persoana cu trecere la politicienii PSD este Tiberiu Urdareanu. Firma sa, Sorion International, are in chirie de la stat un apartament pe strada Eminescu.
Nemira sta la stat
Compania Libarom Agri activeaza in domeniul agricol. Datele RAAPPS arata ca firma a inchiriat Vila 12 din Snagov. Reprezentantii Libarom Agri beneficiaza de peste 5.000 de metri patrati, debarcader si personal care asigura paza domeniului. Administratorul firmei, Said Baaklini, este asociat cu Cristian Borcea si coactionar la Portfolio, cu Hassan Awdi, cel al carui nume este legat de Rodipet.
Un alt om de afaceri apropiat PSD a facut rost de sediu pentru firma sa, Nemira, de la RAAPPS: Valentin Nicolau. Firma fostului director al TVR are o vila de 725 de metri patrati pe strada Mihalache. Vlad Paunescu, proprieratul celei mai mari case de productie de film din Romania, a inchiriat complexul Pacea si 136.000 de mp la Ciolpani pentru Castel Film.
Compania MarcoImpex a obtinut cu chirie peste 260 mp in centrul Bucurestiului. Actionarii acestei firme - grupul EDF - sunt coactionari la Gelcoop, alaturi de Sorin Ovidiu Vintu. Cei de la EDF au devenit cunoscuti dupa ce au dat in judecata statul roman, acuzand doi fosti consilieri ai lui Adrian Nastase ca le-ar fi cerut mita pentru magazinele duty-free de pe Aeroportul Otopeni.
AFACERE
Hotel de stat administrat privat
Hotelul Casa Locato de pe bulevardul Ion Mihalache, numarul 125, proprietate a RAAPPS, este administrat de firma Elad 2001, care in 2000 a semnat un contract de asociere cu statul. Actul a fost incheiat pe vremea cand RAAPPS se numea Regia Locato, printre activitatile careia nu se numarau si cele hoteliere.
„A trebuit sa apelam la o firma privata”, a spus un reprezentant al RAAPPS intalnit la sediul hotelului si care a refuzat sa-si dezvaluie numele si functia. „Elad sunt doar prestatori de servicii pentru noi. Sa stiti ca nu e prea rentabil pentru ei”, ne-a spus acesta. Potrivit barbatului, sediul hotelului a fost pana in 2000 un bloc, unde inchiriau camere reprezentanti ai ambasadelor mai mici din Bucuresti.
Hotelul de trei stele are 20 de camere, care se pot inchiria cu 75 de euro pe zi. Cristina Apostol, managerul hotelului, ne-a declarat ca multi clienti sunt afaceristi si diplomati. Directorul companiei Elad 2001, Robert Roth, nu a putut fi contactat. (Andreea Pocotila)
REGIMUL POLITIC SI CLIENTII LUI
Alianta D.A. si favorizatii ei
Pe lista clientilor RAAPPS se afla compania Topmedia Grup. Printre actionarii acesteia s-a numarat, in 2002, Dumitru Bucsaru, devenit cunoscut datorita apropierii de cercurile de afaceri sustinute de presedintele Traian Basescu. Topmedia Grup este controlata acum de Mihai Palaz, varul secretarului general al Prefecturii Constanta.
O alta firma din grupul de afaceri cu afinitati politice proprezidentiale si-a gasit sediu de la stat: Orion Oil Grup, detinuta de familia Stefan si Steluta Lucov. Acestia au actiuni si la firma Dalli, care administreaza parcarile din Bucuresti, controlata de Dorin Cocos, sotul Elenei Udrea, fosta sefa a cancelariei prezidentiale.
Euroconstruct, in relatie cu statul
Tot din grupul proprezidential face parte si compania Eurocontract Trading ‘98, detinuta de Sorin Vulpescu si Dan Besciu, care are in inchiriere mai multe spatii de la RAAPPS. Cele mai generoase: complexul Muntenia din Snagov si un apartament langa Ministerul Muncii.
Alte simpatii politice, alte spatii: Rompetrol, firma lui Dinu Patriciu, miliardarul care se bucura de gratiile premierului Calin Popescu-Tariceanu, a capatat o vila cu chirie la mare si o curte de aproape 7.000 mp. Vila „Agigea” din Eforie-Nord are o capacitate de cazare de zece locuri.
Fost vicepremier in guvernul Tariceanu, milionarul George Copos are si el o vila inchiriata in Snagov, prin firma sa Ana Grup. Vila 28, de pe Strada Zorelelor, i-a fost inchiriata la un pret mic comparativ cu cel al zonei. Firma fostului vicepremier ar trebuie sa evacueze in noiembrie 2008 cei 3.918 de metri patrati.
Firme mici, pomana mare
In centrul Bucrestiului, pe strada Lipscani 19, isi are sediul Elite Consulting. Firma ii are printre actionari pe Stefan Ivanovici, expert contabil la Centrul de Afaceri Romano-Rus, si pe Constantin Miu, al carui nume se leaga de Antrepriza Constructii Montaj Lirtrac SA, detinuta 100a de Consiliul General al Municipiului Bucuresti.
Societatea Continental a concesionat de la RAAPPS peste 10.000 de metri patrati. Terenul se afla pe soseaua Bucuresti-Ploiesti. Zona are un potential financiar imens, iar reprezentantii firmei profita de chiriile foarte mici. Conform datelor de la RAAPPS, contractul de inchiriere a expirat inca din luna aprilie a acestui an.
La aceeasi adresa cu firma Continental, pe soseaua Bucuresti-Ploiesti, figureaza si GPL Project. Aceasta ocupa o cladire de circa 1.000 mp si terenul aferent de peste 10.500 mp. Chiria platita este de 127 de euro/mp, desi preturile in zona sunt cu mult mai mari.
Mircea Mocanu si Kristina Nitulescu au fost angajati ai RAAPPS. Cei doi au acum in chirie, prin firma Krips Group, un apartament. Mircea Mocanu, fost director comercial la Regie, este si presedintele Primcom, defuncta ICL Alimentara. Mostenirea comunista face astfel ca oamenii de la Primcom sa beneficieze de 90 de spatii centrale in Bucuresti.
La vila 39 din Snagov isi are punctul de lucru firma Glorintercom. Aceasta are in chirie un domeniu de 2.700 mp, cu debarcader. Datele de la Registrul Comertului arata ca are doar sase salariati, dar o cifra de afaceri de peste 300.000 de euro. Gloria Peteu este unic actionar.
RAAPPS a inchiriat vila 35 si un teren de 12.753 mp, din Snagov, firmei Outdoor Extrem. In spatele acesteia se afla un off-shore din Insulele Virgine Britanice, Brian Partners INC. In 2005, Outdoor Extrem avea un singur salariat si o cifra de afaceri de 50.000 de euro.
TARIFE
Zone de lux - strazi si tarife
Tarife RAAPPS*
2,9 euro/mp ....................locuinte de serviciu
4 euro/mp .......................asociatii, fundatii
6 euro/mp ...................... avocati
5,8 lei/mp........................ ziare, reviste, edituri - Casa Presei
7,9 lei/mp...................... ziare, reviste, edituri - alte zone
Max. 127 euro/mp ....... irme din alte domenii
* Spatiile sunt incredintate direct, fara licitatie
* Tarife valabile din 2007
Sursa: RAAPPS
LA VREMURI NOI, POZITII NOI
„La RAAPPS nimic nu era reglementat”
Intrebat despre conditiile necesare obtinerii spatiilor in chirie de la RAAPPS de catre societatile private, Ilie Bolojan, secretarul general al guvernului, ne-a declarat: „Cand am venit la RAAPPS, am intrebat dupa ce criterii au fost acordate spatiile comerciale firmelor. Mi s-a raspuns: „Se depune o cerere si se aproba!”.
Am oprit aceasta procedura „nepotrivita”. Nu cred ca s-au facut licitatii, dar asocierile in participatiune nu au fost prin licitatie. Inainte, la RAAPPS era o aratura totala: veneai cu masina si puteai sa o iei in ce directie vrei. Nu era nimic reglementat sau poate era gandita special in modul acesta. Acum am pus sensuri unice, nu se mai poate. Repartitiile facute direct nu sunt sanatoase, pot genera atribuiri preferentiale”
Vant de pupa pentru Basescu
Americanii detaliaza planul de a elimina monopolul rusesc al energiei
Departamentul de Stat al SUA si-a facut publica intentia de a „sparge“ monopolul Federatiei Ruse asupra aprovizionarii cu gaze a Europei, inclusiv prin sprijinirea proiectului Nabucco. Diplomatul american Matt Bryza a declarat vineri la Ohrid, in Macedonia, ca „Statele Unite au un interes strategic in crearea unui coridor sudic“, cu referire la transportul hidrocarburilor dinspre bazinul caspic spre centrul Europei, fara implicarea Moscovei. Pe termen lung, americanii vor sa lege Irakul pentru aprovizionarea acestui coridor.
Declaratiile lui Bryza intervin intr-un moment in care disputa pentru controlul strategic al Marii Negre este tot mai intensa. Bazele SUA la Marea Neagra vor deveni functionale in aceasta vara, iar presedintele Vladimir Putin a anuntat recent „revenirea“ Rusiei in zona. Ofensiva Rusiei se bazeaza pe beneficiile obtinute din monopolul asupra rutelor de transport al energiei catre centrul si estul Europei. In prezent, Moscova incearca sa-si consolideze monopolul prin alte proiecte - South Stream sau extinderea Blue Stream.
Presedintele romån Traian Basescu a facut, luna trecuta, o serie de declaratii, care arata ca interesul strategic al Romåniei se muleaza perfect pe planurile concepute la Washington, asa cum au fost ele enuntate de Matt Bryza. La Baku, Zagreb si Istanbul, intr-un interval de numai cåteva zile, Basescu a pledat pentru crearea unor piete de energie libere la Marea Neagra si la Marea Caspica si a criticat folosirea energiei ca instrument politic.
Frecventa declaratiilor de luna trecuta ale presedintelui Traian Basescu pe subiectul securitatii aprovizionarii cu resurse energetice arata ca timpul
nu mai are rabdare. In perioada imediat urmatoare se vor decide multe aspecte ce tin de raportul de forte in bazinul Marii Negre. Bazele SUA de la Marea Neagra vor functiona din plin incepand cu luna august, in timp ce Moscova si-a anuntat „revenirea“ in zona. Ofensiva Moscovei se bazeaza pe santajul exercitat prin aprovizionarea cu resurse energetice, prin acapararea rutelor catre centrul si vestul Europei, astfel incat contraofensiva nu poate consta decat in spargerea acestui monopol.
La Baku, Zagreb si Istanbul, intr-un interval de numai cateva zile, Basescu a pledat pentru crearea unor piete de energie libere la Marea Neagra si la Marea Caspica si a criticat folosirea energiei ca instrument politic. Atitudinea lui Basescu, in apararea interesului strategic al Romaniei, se muleaza perfect pe planurile concepute la Washington, asa cum au fost ele enuntate de Matt Bryza, numarul doi pe Afaceri Europene si Eurasiatice in Departamentul de Stat al SUA.
Diplomatul american Matt Bryza a acuzat in mod direct monopolul pe care Federatia Rusa il impune, prin intermediul companiei Gazprom, in aprovizionarea cu gaze naturale
a statelor din centrul si estul Europei. „Proiectul Nabucco este o solutie pentru a oferi diversificarea resurselor“, a declarat Bryza vineri, la Forumul de Securitate al Consiliului Parteneriatului Nord-Atlantic, organizat la Ohrid, in Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
Nabucco este un proiect ce vizeaza construirea unei conducte care sa lege Turcia, Bulgaria, Romania, Ungaria si Austria, pentru aprovizionarea cu gaze naturale din bazinul Marii Caspice. Initial, pretul proiectului a fost estimat la minimum 4,6 miliarde de euro, iar realizarea constructiei - in intervalul 2008-2011. Acordul de principiu intre cele 5 state a fost stabilit in 2004, primind unda verde si din partea Comisiei Europene. Evolutiile din ultimii ani au pus insa in pericol acest proiect. Moscova a reusit sa puna in umbra Nabucco, prin alte doua proiecte: South Stream si sectiunea a doua din Blue Stream.
South Stream, rezultatul unui contract semnat intre Gazprom si italienii de la ENI, va aduce gaze din Rusia in Bulgaria, pe sub Marea Neagra. Din Bulgaria, conducta va avea doua ramificatii: spre Austria/Slovenia si spre Italia. Sectiunea a doua din Blue Stream ar urma sa aduca gaze rusesti din Turcia, prin Bulgaria, Serbia, Croatia si Ungaria. Toate variantele rusesti ar ocoli Romania.
In plus, Moscova a actionat si pe plan bilateral, prin presiuni la adresa Ungariei sau a Bulgariei.
Profituri netransparente
In discursul sau, Bryza a contracarat tendintele de monopol ale Rusiei, atat din punct de vedere economic, cat si strategic.
Premisa principala este ca Uniunea Europeana va deveni din ce in ce mai dependenta de importul de gaze, pentru ca rezervele din Marea Nordului sunt aproape consumate. In prezent, 40% din importurile de gaze din UE provin din Rusia, iar tendintele arata ca, in 2030, dependenta de Moscova va creste la 60%.
Bryza a aratat ca Gazprom isi concentreaza toata atentia asupra statelor din Caucaz, neglijand investitiile in retelele de transport existente. Astfel, din 2010 se asteapta ca aceste conducte sa prezinte un risc de exploatare major. In plus
, politica de preturi a companiei de stat rusesti creeaza o piata „disfunctionala“. In prezent, Gazprom importa gazul natural cu 100 de dolari pe mia de metri cubi si il exporta inspre Europa cu 230-285 dolari/1000 mc, aceasta diferenta nefiind justificata din punct de vedere economic. „Gazprom este un monopol si este incurajat sa se desfasoare impotriva pietei“, a declarat Bryza. Aici intervine si o problema strategica, in conditiile in care aceste „taxe“ nu sunt distribuite in mod transparent.
Interes strategic al SUA
Bryza spune ca aceasta problema se poate rezolva nu prin „confruntare“ cu Rusia, ci prin competitie libera. „Statele Unite au un interes strategic in crearea unui coridor sudic“, a spus diplomatul american, cu referire la transportul hidrocarburilor dinspre bazinul caspic spre Europa, fara implicarea Moscovei.
Un inceput in acest sens a fost facut anul trecut, prin deschiderea conductei Caucazului de Sud, pe traseul Baku – Tbilisi – Erzurum, creat pe un traseu similar cu oleoductul Baku-Ceyhan.
Mai ieftin cu 20%
„Trebuie sa mergem mai departe de Baku-Ceyhan“, a declarat Bryza, prezentand o harta cu traseele previzionate pentru 2020.
In prezent, se construieste interconectarea intre Turcia si Grecia, iar urmatorul pas logic ar fi proiectul Nabucco. Bryza a oferit si o explicatie pentru importanta pe care o acorda proiectului Nabucco: Washingtonul spera ca, pe termen lung, sa lege infrastructura de productie a Irakului de piata europeana. In cazul in care va fi realizat, Nabucco va incepe sa aduca gaze din Azerbaidjan, Kazahstan si Kirghistan.
Din punctul de vedere al viabilitatii economice, potrivit unui studiu al organizatiei franceze Observatorul Mediteranean al Energiei, pretul gazelor din Azerbaidjan catre Europa Centrala prin intermediul Nabucco va fi cu minim 20% mai mare decat cel al gazelor rusesti aduse prin Bluestream.
O alta metoda pentru atenuarea monopolului detinut de Gazprom va fi transportarea, in containere, de gaz petrolier lichefiat (GPL), insa dezvoltarea acesui sector va depinde de progresele tehnologice din anii urmatori.
Rolul NATO in securitatea energetica
Una dintre temele Forumului de la Ohrid a fost rolul Aliantei Nord-Atlantice in asigurarea securitatii energetice. Semnalul politic a fost lansat la Summitul de la Riga, din 2006, cand liderii statelor NATO au convenit ca intreruperile de aprovizionare sunt provocari la adresa securitatii.
Jaap de Hoop Scheffer, secretarul general al NATO, s-a referit la cateva posibile actiuni concrete din partea Aliantei, cum ar fi protectia propriu-zisa a infrastructurii de transport a energiei. Atata timp cat securitatea energetica este o problema politica, s-a concluzionat ca Alianta trebuie sa-si foloseasca aceasta dimensiune pentru a determina, in mod indirect, rezolvarea problemelor.
Elmar Mammadiarov, ministrul de externe azer, a legat securitatea energetica de „conflictele inghetate“. Blocarea de catre Rusia a rezolvarii crizelor din Transnistria, Osetia de Sud, Abhazia si Nagorno-Karabah este parte a ofensivei Moscovei. Potrivit liderilor de la Baku, NATO ar putea lucra mai intens pentru rezolvarea acestor crize.
Karel Schwarzenberg, ministrul de externe al Cehiei, s-a pronuntat clar impotriva monopolurilor. El a spus ca nu asteapta de la NATO o solutie, dar ca Alianta ar putea actiona complementar cu alte organizatii internationale in acest sens.
Instrument politic pentru Moscova
Reprezentantii Poloniei au atras atentia ca Moscova si-a transformat in mod vadit resursele energetice in instrument de expansiune politica. Astfel, in strategia Ministerului Industriei si Energiei de la Moscova, se arata ca unul dintre obiectivele sectorului petrolifer este sustinerea intereselor politice ale Rusiei in lume, iar printre obiectivele sectorului gazeifer este sustinerea intereselor politice ale Rusiei in Europa si in vecinatatea apropiata. Polonia ar dori ca NATO sa se implice direct in garantarea unor rute de aprovizionare alternative si in asigurarea infrastructurii in cazul intreruperii aprovizionarii, pe baza principiului solidaritatii. Varsovia insista ca NATO are puterea de a convinge Moscova sa semneze Carta Energiei, document
care ar garanta deschiderea pietei rusesti catre concurenta.
Germania si Polonia, pe pozitii adverse
Tensiunile dintre Polonia si Germania s-au facut remarcate si la acest seminar. Reprezentantul Germaniei a declarat ca este vorba de o afacere si ca NATO nu are un rol esential in securitatea energetica.
Germania are o relatie comerciala bilaterala foarte buna cu Rusia, cele doua state semnand un contract pentru construirea unui gazoduct direct, pe sub Marea Baltica - North Stream. Acest contract a declansat furia Poloniei si a statelor baltice, care se vad din nou in situatia de a fi „strivite“ la mijlocul intereselor celor doi colosi, la fel ca in secolul trecut.
In schimb, Germania sustine ca vrea sa-si asigure livrarile de energie fara posibilitatea de a fi santajata de statele de tranzit. In interiorul UE, Polonia a amenintat de multe ori cu dreptul de veto initiativele Germaniei, ultima data la Summitul dedicat reformei institutionale. Din perspectiva sa, Berlinul a ajuns la limita rabdarii si a decis sa nu mai riste pe mana Poloniei.
Departamentul de Stat al SUA si-a facut publica intentia de a „sparge“ monopolul Federatiei Ruse asupra aprovizionarii cu gaze a Europei, inclusiv prin sprijinirea proiectului Nabucco. Diplomatul american Matt Bryza a declarat vineri la Ohrid, in Macedonia, ca „Statele Unite au un interes strategic in crearea unui coridor sudic“, cu referire la transportul hidrocarburilor dinspre bazinul caspic spre centrul Europei, fara implicarea Moscovei. Pe termen lung, americanii vor sa lege Irakul pentru aprovizionarea acestui coridor.
Declaratiile lui Bryza intervin intr-un moment in care disputa pentru controlul strategic al Marii Negre este tot mai intensa. Bazele SUA la Marea Neagra vor deveni functionale in aceasta vara, iar presedintele Vladimir Putin a anuntat recent „revenirea“ Rusiei in zona. Ofensiva Rusiei se bazeaza pe beneficiile obtinute din monopolul asupra rutelor de transport al energiei catre centrul si estul Europei. In prezent, Moscova incearca sa-si consolideze monopolul prin alte proiecte - South Stream sau extinderea Blue Stream.
Presedintele romån Traian Basescu a facut, luna trecuta, o serie de declaratii, care arata ca interesul strategic al Romåniei se muleaza perfect pe planurile concepute la Washington, asa cum au fost ele enuntate de Matt Bryza. La Baku, Zagreb si Istanbul, intr-un interval de numai cåteva zile, Basescu a pledat pentru crearea unor piete de energie libere la Marea Neagra si la Marea Caspica si a criticat folosirea energiei ca instrument politic.
Frecventa declaratiilor de luna trecuta ale presedintelui Traian Basescu pe subiectul securitatii aprovizionarii cu resurse energetice arata ca timpul
nu mai are rabdare. In perioada imediat urmatoare se vor decide multe aspecte ce tin de raportul de forte in bazinul Marii Negre. Bazele SUA de la Marea Neagra vor functiona din plin incepand cu luna august, in timp ce Moscova si-a anuntat „revenirea“ in zona. Ofensiva Moscovei se bazeaza pe santajul exercitat prin aprovizionarea cu resurse energetice, prin acapararea rutelor catre centrul si vestul Europei, astfel incat contraofensiva nu poate consta decat in spargerea acestui monopol.
La Baku, Zagreb si Istanbul, intr-un interval de numai cateva zile, Basescu a pledat pentru crearea unor piete de energie libere la Marea Neagra si la Marea Caspica si a criticat folosirea energiei ca instrument politic. Atitudinea lui Basescu, in apararea interesului strategic al Romaniei, se muleaza perfect pe planurile concepute la Washington, asa cum au fost ele enuntate de Matt Bryza, numarul doi pe Afaceri Europene si Eurasiatice in Departamentul de Stat al SUA.
Diplomatul american Matt Bryza a acuzat in mod direct monopolul pe care Federatia Rusa il impune, prin intermediul companiei Gazprom, in aprovizionarea cu gaze naturale
a statelor din centrul si estul Europei. „Proiectul Nabucco este o solutie pentru a oferi diversificarea resurselor“, a declarat Bryza vineri, la Forumul de Securitate al Consiliului Parteneriatului Nord-Atlantic, organizat la Ohrid, in Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
Nabucco este un proiect ce vizeaza construirea unei conducte care sa lege Turcia, Bulgaria, Romania, Ungaria si Austria, pentru aprovizionarea cu gaze naturale din bazinul Marii Caspice. Initial, pretul proiectului a fost estimat la minimum 4,6 miliarde de euro, iar realizarea constructiei - in intervalul 2008-2011. Acordul de principiu intre cele 5 state a fost stabilit in 2004, primind unda verde si din partea Comisiei Europene. Evolutiile din ultimii ani au pus insa in pericol acest proiect. Moscova a reusit sa puna in umbra Nabucco, prin alte doua proiecte: South Stream si sectiunea a doua din Blue Stream.
South Stream, rezultatul unui contract semnat intre Gazprom si italienii de la ENI, va aduce gaze din Rusia in Bulgaria, pe sub Marea Neagra. Din Bulgaria, conducta va avea doua ramificatii: spre Austria/Slovenia si spre Italia. Sectiunea a doua din Blue Stream ar urma sa aduca gaze rusesti din Turcia, prin Bulgaria, Serbia, Croatia si Ungaria. Toate variantele rusesti ar ocoli Romania.
In plus, Moscova a actionat si pe plan bilateral, prin presiuni la adresa Ungariei sau a Bulgariei.
Profituri netransparente
In discursul sau, Bryza a contracarat tendintele de monopol ale Rusiei, atat din punct de vedere economic, cat si strategic.
Premisa principala este ca Uniunea Europeana va deveni din ce in ce mai dependenta de importul de gaze, pentru ca rezervele din Marea Nordului sunt aproape consumate. In prezent, 40% din importurile de gaze din UE provin din Rusia, iar tendintele arata ca, in 2030, dependenta de Moscova va creste la 60%.
Bryza a aratat ca Gazprom isi concentreaza toata atentia asupra statelor din Caucaz, neglijand investitiile in retelele de transport existente. Astfel, din 2010 se asteapta ca aceste conducte sa prezinte un risc de exploatare major. In plus
, politica de preturi a companiei de stat rusesti creeaza o piata „disfunctionala“. In prezent, Gazprom importa gazul natural cu 100 de dolari pe mia de metri cubi si il exporta inspre Europa cu 230-285 dolari/1000 mc, aceasta diferenta nefiind justificata din punct de vedere economic. „Gazprom este un monopol si este incurajat sa se desfasoare impotriva pietei“, a declarat Bryza. Aici intervine si o problema strategica, in conditiile in care aceste „taxe“ nu sunt distribuite in mod transparent.
Interes strategic al SUA
Bryza spune ca aceasta problema se poate rezolva nu prin „confruntare“ cu Rusia, ci prin competitie libera. „Statele Unite au un interes strategic in crearea unui coridor sudic“, a spus diplomatul american, cu referire la transportul hidrocarburilor dinspre bazinul caspic spre Europa, fara implicarea Moscovei.
Un inceput in acest sens a fost facut anul trecut, prin deschiderea conductei Caucazului de Sud, pe traseul Baku – Tbilisi – Erzurum, creat pe un traseu similar cu oleoductul Baku-Ceyhan.
Mai ieftin cu 20%
„Trebuie sa mergem mai departe de Baku-Ceyhan“, a declarat Bryza, prezentand o harta cu traseele previzionate pentru 2020.
In prezent, se construieste interconectarea intre Turcia si Grecia, iar urmatorul pas logic ar fi proiectul Nabucco. Bryza a oferit si o explicatie pentru importanta pe care o acorda proiectului Nabucco: Washingtonul spera ca, pe termen lung, sa lege infrastructura de productie a Irakului de piata europeana. In cazul in care va fi realizat, Nabucco va incepe sa aduca gaze din Azerbaidjan, Kazahstan si Kirghistan.
Din punctul de vedere al viabilitatii economice, potrivit unui studiu al organizatiei franceze Observatorul Mediteranean al Energiei, pretul gazelor din Azerbaidjan catre Europa Centrala prin intermediul Nabucco va fi cu minim 20% mai mare decat cel al gazelor rusesti aduse prin Bluestream.
O alta metoda pentru atenuarea monopolului detinut de Gazprom va fi transportarea, in containere, de gaz petrolier lichefiat (GPL), insa dezvoltarea acesui sector va depinde de progresele tehnologice din anii urmatori.
Rolul NATO in securitatea energetica
Una dintre temele Forumului de la Ohrid a fost rolul Aliantei Nord-Atlantice in asigurarea securitatii energetice. Semnalul politic a fost lansat la Summitul de la Riga, din 2006, cand liderii statelor NATO au convenit ca intreruperile de aprovizionare sunt provocari la adresa securitatii.
Jaap de Hoop Scheffer, secretarul general al NATO, s-a referit la cateva posibile actiuni concrete din partea Aliantei, cum ar fi protectia propriu-zisa a infrastructurii de transport a energiei. Atata timp cat securitatea energetica este o problema politica, s-a concluzionat ca Alianta trebuie sa-si foloseasca aceasta dimensiune pentru a determina, in mod indirect, rezolvarea problemelor.
Elmar Mammadiarov, ministrul de externe azer, a legat securitatea energetica de „conflictele inghetate“. Blocarea de catre Rusia a rezolvarii crizelor din Transnistria, Osetia de Sud, Abhazia si Nagorno-Karabah este parte a ofensivei Moscovei. Potrivit liderilor de la Baku, NATO ar putea lucra mai intens pentru rezolvarea acestor crize.
Karel Schwarzenberg, ministrul de externe al Cehiei, s-a pronuntat clar impotriva monopolurilor. El a spus ca nu asteapta de la NATO o solutie, dar ca Alianta ar putea actiona complementar cu alte organizatii internationale in acest sens.
Instrument politic pentru Moscova
Reprezentantii Poloniei au atras atentia ca Moscova si-a transformat in mod vadit resursele energetice in instrument de expansiune politica. Astfel, in strategia Ministerului Industriei si Energiei de la Moscova, se arata ca unul dintre obiectivele sectorului petrolifer este sustinerea intereselor politice ale Rusiei in lume, iar printre obiectivele sectorului gazeifer este sustinerea intereselor politice ale Rusiei in Europa si in vecinatatea apropiata. Polonia ar dori ca NATO sa se implice direct in garantarea unor rute de aprovizionare alternative si in asigurarea infrastructurii in cazul intreruperii aprovizionarii, pe baza principiului solidaritatii. Varsovia insista ca NATO are puterea de a convinge Moscova sa semneze Carta Energiei, document
care ar garanta deschiderea pietei rusesti catre concurenta.
Germania si Polonia, pe pozitii adverse
Tensiunile dintre Polonia si Germania s-au facut remarcate si la acest seminar. Reprezentantul Germaniei a declarat ca este vorba de o afacere si ca NATO nu are un rol esential in securitatea energetica.
Germania are o relatie comerciala bilaterala foarte buna cu Rusia, cele doua state semnand un contract pentru construirea unui gazoduct direct, pe sub Marea Baltica - North Stream. Acest contract a declansat furia Poloniei si a statelor baltice, care se vad din nou in situatia de a fi „strivite“ la mijlocul intereselor celor doi colosi, la fel ca in secolul trecut.
In schimb, Germania sustine ca vrea sa-si asigure livrarile de energie fara posibilitatea de a fi santajata de statele de tranzit. In interiorul UE, Polonia a amenintat de multe ori cu dreptul de veto initiativele Germaniei, ultima data la Summitul dedicat reformei institutionale. Din perspectiva sa, Berlinul a ajuns la limita rabdarii si a decis sa nu mai riste pe mana Poloniei.
Zeci de milioane de euro pentru vopsit şi… spălat marcaje rutiere
Preţul pentru spălat metrul pătrat de marcaj e de 3 ori mai mare decât cel pentru vopsit
Zeci de milioane de euro pentru vopsit şi… spălat marcaje rutiere
Refugiile de 100.000 de euro bucata şi balizele antiorbire cu dedicaţie pentru ţiganii “neferoşi” nu sunt nici pe departe nişte cazuri izolate de bani aruncaţi în şanţ de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR): o altă “afacere” soldată cu găuri colosale în bugetul instituţiei este cea a banalelor marcaje cu vopsea albă, devenite, de 15 ani încoace, monopolul firmei Plastidrum SRL. Firmă la care era administrator, la doar câteva luni după momentul semnării a două contracte foarte grase, chiar directorul CNADNR, Liviu-Emilian Dâmboiu!
Contractul încheiat de CNADNR şi Plastidrum, în iulie 2006, pentru lucrări de marcaj rutier – estimate la 29.700 de kilometri echivalenţi şi 280.000 de metri pătraţi de marcaje – demonstrează cât de bănoase pot fi afacerile cu statul pentru “băieţii deştepţi”: peste 20 de milioane de euro (fără TVA) au intrat în contul firmei conduse de afaceristul Mihai Crăiniceanu.
Documentul
cu pricina, semnat de directorul de atunci al CNADNR, Liviu-Emilian Dâmboiu, şi de şefa serviciului
Siguranţa Circulaţiei, Maria Lascu, cuprinde câteva “ciudăţenii” care echivalează cu sume uriaşe în euro câştigate de firma
Plastidrum: licitaţia a fost câştigată cu un tarif de 3,5 euro pentru metrul pătrat de marcaj cu vopsea albă, dar, conform anexei 3 la contract, spălarea cu apă costă 10.18 euro pe metrul pătrat, fără TVA!
O altă ţeapă luată prin acelaşi contract de CNADNR este cea a marcajelor de tip sonorizant: cu acordul Serviciului de siguranţă a circulaţiei, Plastidrum foloseşte un produs în doi componenţi cu uscare la rece, care costă 18,75 euro pe metrul pătrat, deşi prin contract oferea şi posibilitatea executării cu produs termoplastic la cald, care costă doar 12 euro pe metrul pătrat.
Frăţia dintre CNADNR şi Plastidrum nu s-a rezumat însă la drumurile din administrarea
DRDP Bucureşti. Tot în iulie 2006 a fost încheiat un contract similar şi pentru DRDP Braşov, în valoare totală de peste 14,6 milioane de euro plus
TVA. Evident, în anexe s-au strecurat aceleaşi ciudăţenii ca şi în contractul încheiat pentru DRDP Bucureşti.
Explicaţia orbirii de care a dat dovadă conducerea de atunci a CNADNR este extrem de simplă: conform datelor disponibile la Registrul Comerţului, pe 3 octombrie 2006, Liviu-Emilian Dâmboiu figura ca administrator la Plastidrum SRL! Deşi conflictul de interese era cât se poate de evident, contractul a fost semnat bine-mersi şi se derulează şi în ziua de azi.
Halucinant este însă faptul că, pe 29 iunie 2007, CNADNR figura la Registrul Comerţului printre asociaţii de la Plastidrum! La ora actuală, firma care deţine de facto monopolul marcajelor rutiere din România are patru asociaţi: Alexandru Pop (cu 1%), CNADNR (cu 10%), Plastiroute SA din Elveţia (cu 69%) şi PR Financing Limited din Marea Britanie (cu 20%) . Cine o fi în spatele celor două firme cu sediul la Geneva şi Londra putem doar presupune, în condiţiile în care interesul manifestat de DNA pentru afacerile dintre CNADNR şi Plastidrum este practic nul!
Ca de obicei, în asemenea situaţii, persoanele implicate sunt de negăsit: fostul director Liviu-Emilian Dâmboiu n-a putut fi contactat, iar şefa serviciului Siguranţa Circulaţiei, Maria Lascu, şi-a luat concediu.
Zeci de milioane de euro pentru vopsit şi… spălat marcaje rutiere
Refugiile de 100.000 de euro bucata şi balizele antiorbire cu dedicaţie pentru ţiganii “neferoşi” nu sunt nici pe departe nişte cazuri izolate de bani aruncaţi în şanţ de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR): o altă “afacere” soldată cu găuri colosale în bugetul instituţiei este cea a banalelor marcaje cu vopsea albă, devenite, de 15 ani încoace, monopolul firmei Plastidrum SRL. Firmă la care era administrator, la doar câteva luni după momentul semnării a două contracte foarte grase, chiar directorul CNADNR, Liviu-Emilian Dâmboiu!
Contractul încheiat de CNADNR şi Plastidrum, în iulie 2006, pentru lucrări de marcaj rutier – estimate la 29.700 de kilometri echivalenţi şi 280.000 de metri pătraţi de marcaje – demonstrează cât de bănoase pot fi afacerile cu statul pentru “băieţii deştepţi”: peste 20 de milioane de euro (fără TVA) au intrat în contul firmei conduse de afaceristul Mihai Crăiniceanu.
Documentul
cu pricina, semnat de directorul de atunci al CNADNR, Liviu-Emilian Dâmboiu, şi de şefa serviciului
Siguranţa Circulaţiei, Maria Lascu, cuprinde câteva “ciudăţenii” care echivalează cu sume uriaşe în euro câştigate de firma
Plastidrum: licitaţia a fost câştigată cu un tarif de 3,5 euro pentru metrul pătrat de marcaj cu vopsea albă, dar, conform anexei 3 la contract, spălarea cu apă costă 10.18 euro pe metrul pătrat, fără TVA!
O altă ţeapă luată prin acelaşi contract de CNADNR este cea a marcajelor de tip sonorizant: cu acordul Serviciului de siguranţă a circulaţiei, Plastidrum foloseşte un produs în doi componenţi cu uscare la rece, care costă 18,75 euro pe metrul pătrat, deşi prin contract oferea şi posibilitatea executării cu produs termoplastic la cald, care costă doar 12 euro pe metrul pătrat.
Frăţia dintre CNADNR şi Plastidrum nu s-a rezumat însă la drumurile din administrarea
DRDP Bucureşti. Tot în iulie 2006 a fost încheiat un contract similar şi pentru DRDP Braşov, în valoare totală de peste 14,6 milioane de euro plus
TVA. Evident, în anexe s-au strecurat aceleaşi ciudăţenii ca şi în contractul încheiat pentru DRDP Bucureşti.
Explicaţia orbirii de care a dat dovadă conducerea de atunci a CNADNR este extrem de simplă: conform datelor disponibile la Registrul Comerţului, pe 3 octombrie 2006, Liviu-Emilian Dâmboiu figura ca administrator la Plastidrum SRL! Deşi conflictul de interese era cât se poate de evident, contractul a fost semnat bine-mersi şi se derulează şi în ziua de azi.
Halucinant este însă faptul că, pe 29 iunie 2007, CNADNR figura la Registrul Comerţului printre asociaţii de la Plastidrum! La ora actuală, firma care deţine de facto monopolul marcajelor rutiere din România are patru asociaţi: Alexandru Pop (cu 1%), CNADNR (cu 10%), Plastiroute SA din Elveţia (cu 69%) şi PR Financing Limited din Marea Britanie (cu 20%) . Cine o fi în spatele celor două firme cu sediul la Geneva şi Londra putem doar presupune, în condiţiile în care interesul manifestat de DNA pentru afacerile dintre CNADNR şi Plastidrum este practic nul!
Ca de obicei, în asemenea situaţii, persoanele implicate sunt de negăsit: fostul director Liviu-Emilian Dâmboiu n-a putut fi contactat, iar şefa serviciului Siguranţa Circulaţiei, Maria Lascu, şi-a luat concediu.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
