Presedintele Basescu il spala pe primarul Basescu

Curtea de Apel Bucuresti a considerat ca, prin restrictiile de construire impuse omului de afaceri Constanda, consilierii Capitalei i-au incalcat dreptul la proprietate. Basescu i-a acuzat de coruptie pe judecatori. El este cel care, in calitate de primar, l-a improprietarit pe Constanda in parcul Bordei. Radu Moraru nu i-a oferit presedintelui doar un prilej de declaratii de campanie electorala, ci si un grup de aplaudaci Curtea de Apel Bucuresti (CAB) a decis in iunie 2007 ca, prin limitarea suprafetei si a regimului de inaltime in parcul Bordei, Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB) i-a incalcat omului de afaceri Costica Constanda dreptul de proprietate si a procedat de fapt la o expropriere mascata. Sentinta definitiva si irevocabila a fost data
de un complet de trei judecatori format din Camelia Sprinceana - presedinte, Gheorghe Grecu si Horatiu Patrascu. „Practic, obligind pe proprietarul privat sa mentina o destinatie publica (zona verde) se procedeaza la o veritabila expropriere, dar fara nici o despagubire echivalenta“, au apreciat cei trei judecatori. Povestea acestui conflict vine insa din anul 2003, pe cind primar general al Capitalei era actualul presedinte Traian Basescu. Publicitate Atunci, Constanda a cumparat drepturile litigioase pentru un teren situat in zona din Bucuresti numita Satul Francez, pe care Primaria Capitalei construise un complex de vile pentru care percepea chirie. Primaria lui Basescu nu i-a dat lui Constanda acest teren din Satul Francez, ci i-a oferit la schimb unul echivalent valoric in parcul Bordei, pe care omul de afaceri l-a acceptat. La inceputul anului 2005, Constanda a solicitat CGMB modificarea vechiului Plan Urbanistic Zonal (PUZ), care prevedea un Procent de Ocupare a Terenului (POT) de doar 15% din suprafata. El a argumentat ca, pe acest PUZ, cartierul pe care intentiona sa-l construiasca si care ar fi marit valoarea terenului ar avea, sub aceste dimensiuni, o valoare mult mai mica decit cea a imobilelor din Satul Francez, cedate in schimbul bucatii din parcul Bordei. Cererea sa nici nu a fost pusa atunci in discutia Consiliului, fara a i se comunica motivul refuzului, fapt pentru care Constanda a dat in judecata CGMB. In timpul procesului cu Constanda, in iunie 2006, CGMB a incercat sa rezolve conflictul cu Constanda si, in sfirsit, dupa un an si jumatate, i-a raspuns la solicitarea de modificare a PUZ-ului, dar negativ, ca se respinge in sensul dorit de investitor. Hotarirea Consiliului nu a oprit insa procesul, pentru ca obiectul dosarului era tocmai aceasta modificare. In prima instanta, la Tribunalul Bucuresti, investitorul a pierdut procesul. Unul dintre judecatorii din completul tribunalului i-a dat insa dreptate, cu argumentul ca „terenurile schimbate (cel din Satul Francez si cel din parcul Bordei - n.r.) trebuiau incadrate in acelasi regim juridic si implicit tehnic“, ceea ce ar presupune dreptul lui Constanda de a construi la un POT mai mare, de 32%, chiar daca inferior celui din Satul Francez. Judecatorul de la tribunal a invocat, la fel cum au facut mai tirziu si magistratii CAB, Legea nr. 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor, care prevede ca, „prin schimburile efectuate, fiecare teren dobindeste situatia juridica a terenului inlocuit, cu respectarea drepturilor si sarcinilor anterior si legal constituite“. Constanda a facut apoi recurs la CAB si a cistigat, sentinta fiind definitiva si irevocabila. Judecatorii au obligat CGMB, prin aceasta decizie, sa emita un PUZ in urma caruia Constanda sa poata construi pe 32% din suprafata si la un regim de inaltime mai mare (P+4) decit cel din PUZ-ul initial (P+2). Abia in aceste conditii, a decis CAB, schimbul ar fi echitabil pentru Constanda. „Municipalitatea are un teren in valoare de aproximativ 82 de milioane de euro, iar reclamantul - un teren care, in raport cu regimul de construire actual, valoreaza aproximativ patru milioane de euro“, au decis judecatorii CAB, dupa analiza expertizelor imobiliare depuse la dosar. La acest complet de judecata s-a referit presedintele Basescu miercuri seara cind a facut acuzatii de coruptie: „Un judecator corupt, mai multi judecatori corupti nu au respectat acest act (Planul Urbanistic General - n.r.). Judecatorul s-a transformat in Consiliul General al Municipiului Bucuresti si a spus «Consiliul General al Municipiului Bucuresti, care ii reprezinta pe acesti doua milioane si jumatate de bucuresteni. Nu dau doi bani pe el! Constanda, pentru citi bani mi-ai dat, ma ascund si ma fac ca nu am vazut PUG-ul, care e legea de dezvoltare a unui oras, si pentru banii tai iti respect eu dreptul de proprietate si spun ca poti sa faci pe terenul tau ce vrei tu»“. Mai mult, CAB, in aceeasi sentinta, a constatat ca o dispozitie emisa de Basescu in 2003, prin care nu se poate construi pe spatiile verzi indiferent de regimul juridic al acestora (publice sau private), a fost anulata inca din 2005 de Tribunalul Bucuresti, deci prevederile acesteia nu se pot aplica nici in cazul investitiei preconizate de Constanda. Tribunalul a desfiintat atunci hotarirea primarului Traian Basescu invocind Constitutia, argument preluat in dosarul lui Constanda si de CAB. Rationamentul judecatorilor a fost acela ca statul poate dispune orice fel de reglementari doar in cazul proprietatilor sale, nu si in cele particulare. CAB i-a mai acordat, prin sentinta din 2007, despagubiri de 17 milioane de euro (el solicitase o suma dubla), care ar reprezenta pierderile suportate de acesta prin lipsa chiriilor pe care le-ar fi incasat timp de doi ani din complexul rezidential planuit. (Dorin Petrisor) Parcul n-a fost niciodata parc In aceeasi sentinta emisa de CAB, judecatorii fac referiri la istoricul juridic al parcului Bordei, care, potrivit documentelor de la dosar, n-ar fi fost niciodata declarat „de utilitate publica“, prin urmare n-ar fi fost un parc public. Terenul a fost cumparat de Primaria Bucuresti in 1938 cu scopul de a extinde lacul Bordei. Potrivit Planului Urbanistic General, „terenul in cauza este incadrat la zone verzi, nu la zone verzi amenajate“, ceea ce, sustin judecatorii, nu inseamna parc amenajat, deci limitarile impuse de CMGB in ceea ce priveste constructiile nu ar fi justificate. Asociatia Eco-Civica sustine ca judecatorii CAB au incalcat legea Eco-Civica, asociatia care a fost parte in procesul prin care omul de afaceri Costica Constanda a obtinut dreptul de a construi in parcul Bordei, sustine ca decizia judecatorului a fost ilegala. „Judecatorii au permis sa se construiasca in parc fara a analiza cum trebuie toate dovezile de la dosar. Raportul de evaluare, care stabilea valoarea terenurilor, nu a fost citit de catre judecator cap-coada, doar l-a rasfoit“, a declarat Niculae Radulescu, presedintele asociatiei Eco-Civica. Potrivit acestuia, raportul de evaluare contine grave erori. Samir Sprinceana, campion la TVA ilegala Judecatoarea Camelia Sprinceana este fosta sotie a lui Samir Sprinceana, un controversat om de afaceri din Craiova. In numai trei ani, in perioada 2001-2004, Directia Generala de Finante
Publice Dolj a returnat aproape 2.000 de miliarde de lei vechi unor societati-fantoma, oamenii din spatele acestora intrind pe mina justitiei. Campion a fost Samir Sprinceana, care a inceput cu afaceri cu alcool, apoi cu textile
si chiar cu media, deschizind un post de televiziune in Banie. Omul de afaceri craiovean, impreuna cu alti asociati, folosindu-se de firme-fantoma, a reusit sa obtina de la finantele doljene, in urma unor tranzactii fictive, la preturi supraevaluate, aproximativ 660 de miliarde de lei vechi. Samir Sprinceana si cinci asociati ai sai au fost trimisi in judecata de DIICOT, in martie 2006, pentru spalare de bani, fals si uz de fals, fiind arestati. Sase luni mai tirziu, clanul Sprinceana a fost eliberat din arest, cazul judecindu-se la Tribunalul Dolj cu invinuitii in stare de libertate. La nivelul surselor, in Craiova se vorbeste ca Samir Sprinceana ar fi avut un plan bine stabilit, acesta divortind de sotia sa, Camelia, judecatoare pe atunci la Curtea de Apel Craiova, cu putin timp inainte de a obtine fraudulos TVA-urile. Astfel, mare parte din averea familiei a ramas pe numele judecatoarei, statul neputindu-se atinge de bunurile respective. In plus, Camelia Sprinceana nu mai era obligata de deontologia magistratului sa demisioneze. Aflat in gratiile PSD, Samir Sprinceana trecea si drept un bun prieten al lui Ristea Priboi, iar unul dintre asociatii sai, Adi Berceanu, era ginerele pesedistului Mihai Nicolescu, fost presedinte al Comisiei pentru agricultura din Camera Deputatilor. Camelia Sprinceana este o veche cunostinta a fostului presedinte al Federatiei Romane de Tenis Ilie Nastase. In noiembrie 2007, completul Curtii de Apel Bucuresti, din care facea parte si Camelia Sprinceana, a anulat hotarirea de guvern prin care Fundatia pentru tenis „Ilie Nastase“ primea in folosinta gratuita un teren de 63.000 de metri patrati pe soseaua Pipera. Aceasta decizie a fost unul dintre motivele invocate de Ilie Nastase citeva luni mai tirziu, care l-au determinat sa demisioneze de la sefia FRT. (Lucian Cazan) CSM spune ca nu sint probe impotriva judecatorilor Consiliul sustine ca magistratii nu pot fi catalogati „corupti“ pina la o hotarire definitiva de condamnare. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a luat joi apararea judecatorilor din dosarul Constanda-parcul Bordei, dupa declaratiile presedintelui Traian Basescu: „Afirmatia potrivit careia «judecatorul care a solutionat cauza - parcul Bordei - este corupt» incalca prezumtia de nevinovatie conform careia «pina la raminerea definitiva a hotaririi judecatoresti de condamnare persoana este considerata nevinovata»“, se precizeaza intr-un comunicat semnat de presedintele Consiliului, Lidia Barbulescu. CSM sustine ca, in urma sesizarilor din presa, a cerut Inspectiei Judiciare sa verifice daca au existat nereguli din partea magistratilor in acest dosar si ca ele au fost facute publice in august 2007. Potrivit acelor concluzii, situatia „nu justifica ipoteza savirsirii unei abateri disciplinare in sensul pronuntarii hotaririi cu rea-credinta“, iar decizia Curtii de Apel s-a intemeiat pe probele administrate. CSM a mai comunicat ieri ca, in noiembrie 2007, ar fi sesizat Parchetul General in acest caz, dar ca, pina acum, procurorii nu s-au pronuntat. Insa Parchetul General sustine ca nu a primit nici o sesizare expresa pentru acest dosar si ca CSM a cerut doar verificarea unor grefieri, situatie care e in derulare. In plus, CSM reclama
ca opinia potrivit careia „«justitia nu functioneaza bine intrucit nimeni, incepind cu presedintele si primul-ministru, nu-i poate intreba pe judecatori despre solutiile pronuntate» contravine normelor internationale si dispozitiilor constitutionale privind functionarea justitiei si incalca principiul independentei acesteia“. Partidele, scandalizate de declaratiile lui Basescu Majoritatea liderilor politici contactati ieri de Cotidianul critica atacul presedintelui Traian Basescu la adresa magistratilor care au judecat procesul privitor la parcul Bordei. Cei mai vehementi sint liderii PSD si PNL, in timp ce reprezentantii PD-L au refuzat sa faca orice comentariu. „Este o iesire fara precedent in ceea ce priveste principiul separatiei puterilor in stat. Daca tot s-a intilnit cu liderii lumii democratice la summit, presedintele ar fi trebuit sa stie ca o asemenea afirmatie nu poate fi facuta la adresa unui magistrat. Daca presedintele are elemente concrete, el are obligatia sa le prezinte. Cred ca de fapt exista o anumita vulnerabilitate pe subiectul parcul Bordei in campania electorala, iar Basescu a vrut sa dea ceea ce americanii numesc a preventive strike, o lovitura preventiva“, crede presedintele PSD, Mircea Geoana. La rindul sau, seful Camerei Deputatilor, liberalul Olteanu, afirma ca declaratia presedintelui Basescu este „foarte grava si in primul rind CSM trebuie sa ia o pozitie pentru ca este organismul
competent sa ia o astfel de decizie“. „Ca presedinte al Camerei Deputatilor nu pot decit sa fiu fericit ca actualele prevederi constitutionale nu ii dau dreptul sefului statului sa legifereze, altfel sint convins ca ar elimina inamovibilitatea judecatorilor“, sustine acesta. Nici senatorul UDMR Eckstein-Kovacs Peter nu este chiar incintat de pozitia lui Basescu. Dar ii gaseste circumstante. „Declaratia este destul de dura pentru ca presupun ca presedintele, prin mijloacele pe care le are, detine dovezi. Judecatorii sint si ei oameni, iar cei prinsi, trimisi in judecata. De principiu nu este recomandat sa faci o asemenea afirmatie despre magistrati“, afirma Eckstein. Tot un ton ceva mai blind la adresa sefului statului are si vicepresedintele PRM, Lucian Bolcas: „Fara nici un fel de indoiala, sentinta data in cazul parcului Bordei este total nelegala. De aici insa exista cale lunga pina la a face un judecator corupt. Presedintele nu avea voie sa faca o asemenea afirmatie. Basescu ar trebui sa vorbeasca despre ce a semnat domnia sa in cazul parcului Bordei“. (Dan Duca) Stanomir: Presedintele raspunde politic pentru declaratiile sale Profesor de drept constitutional la Universitatea Bucuresti, Ioan Stanomir spune ca „presedintele este ocrotit de imunitate pentru declaratiile sale. Prin urmare, presedintele este in masura sa se pronunte despre tot ceea ce crede de cuviinta si raspunde politic in fata electoratului“. Basescu sufla vint in aripile lui Blaga Seful statului crede ca fostul ministru de Interne il va spulbera pe pesedistul Miron Mitrea in cursa pentru Primaria Capitalei. Nici nu au apucat bine pedelistii sa-l nominalizeze pe Vasile Blaga (foto) drept candidat la Primaria Bucuresti, ca presedintele Traian Basescu a si inceput sa ii creeze campanie electorala. Miercuri seara, pe B1 TV, seful statului a oferit un prim pronostic la batalia pentru Capitala. „Il pulverizeaza Blaga pe Mitrea. Blaga este un om care nu vorbeste mult. Seamana cu Negoita, e aplicat. Daca si-a luat tema, e ca un buldog“, a spus Basescu. In ciuda declaratiilor sale, seful statului a spus ca nu vrea sa se implice in campania electorala locala. Cu o conditie: sa nu fie provocat. „Daca nu vor sa fiu in campanie, sa nu ma mai atace“, le-a spus Basescu adversarilor sai politici. Presedintele a avut si pentru primarul general, Adriean Videanu, citeva vorbe bune la final de mandat. In cadrul aceleiasi emisiuni, Basescu i-a luat apararea lui Videanu in scandalul bordurilor. Seful statului a spus ca intreaga campanie indreptata impotriva lui Videanu pe aceasta tema ii aduce aminte de actiunea declansata impotriva sa in cazul Flota.