Vant de pupa pentru Basescu

Americanii detaliaza planul de a elimina monopolul rusesc al energiei


Departamentul de Stat al SUA si-a facut publica intentia de a „sparge“ monopolul Federatiei Ruse asupra aprovizionarii cu gaze a Europei, inclusiv prin sprijinirea proiectului Nabucco. Diplomatul american Matt Bryza a declarat vineri la Ohrid, in Macedonia, ca „Statele Unite au un interes strategic in crearea unui coridor sudic“, cu referire la transportul hidrocarburilor dinspre bazinul caspic spre centrul Europei, fara implicarea Moscovei. Pe termen lung, americanii vor sa lege Irakul pentru aprovizionarea acestui coridor.

Declaratiile lui Bryza intervin intr-un moment in care disputa pentru controlul strategic al Marii Negre este tot mai intensa. Bazele SUA la Marea Neagra vor deveni functionale in aceasta vara, iar presedintele Vladimir Putin a anuntat recent „revenirea“ Rusiei in zona. Ofensiva Rusiei se bazeaza pe beneficiile obtinute din monopolul asupra rutelor de transport al energiei catre centrul si estul Europei. In prezent, Moscova incearca sa-si consolideze monopolul prin alte proiecte - South Stream sau extinderea Blue Stream.

Presedintele romån Traian Basescu a facut, luna trecuta, o serie de declaratii, care arata ca interesul strategic al Romåniei se muleaza perfect pe planurile concepute la Washington, asa cum au fost ele enuntate de Matt Bryza. La Baku, Zagreb si Istanbul, intr-un interval de numai cåteva zile, Basescu a pledat pentru crearea unor piete de energie libere la Marea Neagra si la Marea Caspica si a criticat folosirea energiei ca instrument politic.

Frecventa declaratiilor de luna trecuta ale presedintelui Traian Basescu pe subiectul securitatii aprovizionarii cu resurse energetice arata ca timpul
nu mai are rabdare. In perioada imediat urmatoare se vor decide multe aspecte ce tin de raportul de forte in bazinul Marii Negre. Bazele SUA de la Marea Neagra vor functiona din plin incepand cu luna august, in timp ce Moscova si-a anuntat „revenirea“ in zona. Ofensiva Moscovei se bazeaza pe santajul exercitat prin aprovizionarea cu resurse energetice, prin acapararea rutelor catre centrul si vestul Europei, astfel incat contraofensiva nu poate consta decat in spargerea acestui monopol.

La Baku, Zagreb si Istanbul, intr-un interval de numai cateva zile, Basescu a pledat pentru crearea unor piete de energie libere la Marea Neagra si la Marea Caspica si a criticat folosirea energiei ca instrument politic. Atitudinea lui Basescu, in apararea interesului strategic al Romaniei, se muleaza perfect pe planurile concepute la Washington, asa cum au fost ele enuntate de Matt Bryza, numarul doi pe Afaceri Europene si Eurasiatice in Departamentul de Stat al SUA.

Diplomatul american Matt Bryza a acuzat in mod direct monopolul pe care Federatia Rusa il impune, prin intermediul companiei Gazprom, in aprovizionarea cu gaze naturale
a statelor din centrul si estul Europei. „Proiectul Nabucco este o solutie pentru a oferi diversificarea resurselor“, a declarat Bryza vineri, la Forumul de Securitate al Consiliului Parteneriatului Nord-Atlantic, organizat la Ohrid, in Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
Nabucco este un proiect ce vizeaza construirea unei conducte care sa lege Turcia, Bulgaria, Romania, Ungaria si Austria, pentru aprovizionarea cu gaze naturale din bazinul Marii Caspice. Initial, pretul proiectului a fost estimat la minimum 4,6 miliarde de euro, iar realizarea constructiei - in intervalul 2008-2011. Acordul de principiu intre cele 5 state a fost stabilit in 2004, primind unda verde si din partea Comisiei Europene. Evolutiile din ultimii ani au pus insa in pericol acest proiect. Moscova a reusit sa puna in umbra Nabucco, prin alte doua proiecte: South Stream si sectiunea a doua din Blue Stream.

South Stream, rezultatul unui contract semnat intre Gazprom si italienii de la ENI, va aduce gaze din Rusia in Bulgaria, pe sub Marea Neagra. Din Bulgaria, conducta va avea doua ramificatii: spre Austria/Slovenia si spre Italia. Sectiunea a doua din Blue Stream ar urma sa aduca gaze rusesti din Turcia, prin Bulgaria, Serbia, Croatia si Ungaria. Toate variantele rusesti ar ocoli Romania.

In plus, Moscova a actionat si pe plan bilateral, prin presiuni la adresa Ungariei sau a Bulgariei.

Profituri netransparente
In discursul sau, Bryza a contracarat tendintele de monopol ale Rusiei, atat din punct de vedere economic, cat si strategic.
Premisa principala este ca Uniunea Europeana va deveni din ce in ce mai dependenta de importul de gaze, pentru ca rezervele din Marea Nordului sunt aproape consumate. In prezent, 40% din importurile de gaze din UE provin din Rusia, iar tendintele arata ca, in 2030, dependenta de Moscova va creste la 60%.
Bryza a aratat ca Gazprom isi concentreaza toata atentia asupra statelor din Caucaz, neglijand investitiile in retelele de transport existente. Astfel, din 2010 se asteapta ca aceste conducte sa prezinte un risc de exploatare major. In plus
, politica de preturi a companiei de stat rusesti creeaza o piata „disfunctionala“. In prezent, Gazprom importa gazul natural cu 100 de dolari pe mia de metri cubi si il exporta inspre Europa cu 230-285 dolari/1000 mc, aceasta diferenta nefiind justificata din punct de vedere economic. „Gazprom este un monopol si este incurajat sa se desfasoare impotriva pietei“, a declarat Bryza. Aici intervine si o problema strategica, in conditiile in care aceste „taxe“ nu sunt distribuite in mod transparent.

Interes strategic al SUA
Bryza spune ca aceasta problema se poate rezolva nu prin „confruntare“ cu Rusia, ci prin competitie libera. „Statele Unite au un interes strategic in crearea unui coridor sudic“, a spus diplomatul american, cu referire la transportul hidrocarburilor dinspre bazinul caspic spre Europa, fara implicarea Moscovei.
Un inceput in acest sens a fost facut anul trecut, prin deschiderea conductei Caucazului de Sud, pe traseul Baku – Tbilisi – Erzurum, creat pe un traseu similar cu oleoductul Baku-Ceyhan.

Mai ieftin cu 20%
„Trebuie sa mergem mai departe de Baku-Ceyhan“, a declarat Bryza, prezentand o harta cu traseele previzionate pentru 2020.
In prezent, se construieste interconectarea intre Turcia si Grecia, iar urmatorul pas logic ar fi proiectul Nabucco. Bryza a oferit si o explicatie pentru importanta pe care o acorda proiectului Nabucco: Washingtonul spera ca, pe termen lung, sa lege infrastructura de productie a Irakului de piata europeana. In cazul in care va fi realizat, Nabucco va incepe sa aduca gaze din Azerbaidjan, Kazahstan si Kirghistan.
Din punctul de vedere al viabilitatii economice, potrivit unui studiu al organizatiei franceze Observatorul Mediteranean al Energiei, pretul gazelor din Azerbaidjan catre Europa Centrala prin intermediul Nabucco va fi cu minim 20% mai mare decat cel al gazelor rusesti aduse prin Bluestream.
O alta metoda pentru atenuarea monopolului detinut de Gazprom va fi transportarea, in containere, de gaz petrolier lichefiat (GPL), insa dezvoltarea acesui sector va depinde de progresele tehnologice din anii urmatori.

Rolul NATO in securitatea energetica

Una dintre temele Forumului de la Ohrid a fost rolul Aliantei Nord-Atlantice in asigurarea securitatii energetice. Semnalul politic a fost lansat la Summitul de la Riga, din 2006, cand liderii statelor NATO au convenit ca intreruperile de aprovizionare sunt provocari la adresa securitatii.
Jaap de Hoop Scheffer, secretarul general al NATO, s-a referit la cateva posibile actiuni concrete din partea Aliantei, cum ar fi protectia propriu-zisa a infrastructurii de transport a energiei. Atata timp cat securitatea energetica este o problema politica, s-a concluzionat ca Alianta trebuie sa-si foloseasca aceasta dimensiune pentru a determina, in mod indirect, rezolvarea problemelor.
Elmar Mammadiarov, ministrul de externe azer, a legat securitatea energetica de „conflictele inghetate“. Blocarea de catre Rusia a rezolvarii crizelor din Transnistria, Osetia de Sud, Abhazia si Nagorno-Karabah este parte a ofensivei Moscovei. Potrivit liderilor de la Baku, NATO ar putea lucra mai intens pentru rezolvarea acestor crize.
Karel Schwarzenberg, ministrul de externe al Cehiei, s-a pronuntat clar impotriva monopolurilor. El a spus ca nu asteapta de la NATO o solutie, dar ca Alianta ar putea actiona complementar cu alte organizatii internationale in acest sens.

Instrument politic pentru Moscova
Reprezentantii Poloniei au atras atentia ca Moscova si-a transformat in mod vadit resursele energetice in instrument de expansiune politica. Astfel, in strategia Ministerului Industriei si Energiei de la Moscova, se arata ca unul dintre obiectivele sectorului petrolifer este sustinerea intereselor politice ale Rusiei in lume, iar printre obiectivele sectorului gazeifer este sustinerea intereselor politice ale Rusiei in Europa si in vecinatatea apropiata. Polonia ar dori ca NATO sa se implice direct in garantarea unor rute de aprovizionare alternative si in asigurarea infrastructurii in cazul intreruperii aprovizionarii, pe baza principiului solidaritatii. Varsovia insista ca NATO are puterea de a convinge Moscova sa semneze Carta Energiei, document
care ar garanta deschiderea pietei rusesti catre concurenta.

Germania si Polonia, pe pozitii adverse
Tensiunile dintre Polonia si Germania s-au facut remarcate si la acest seminar. Reprezentantul Germaniei a declarat ca este vorba de o afacere si ca NATO nu are un rol esential in securitatea energetica.

Germania are o relatie comerciala bilaterala foarte buna cu Rusia, cele doua state semnand un contract pentru construirea unui gazoduct direct, pe sub Marea Baltica - North Stream. Acest contract a declansat furia Poloniei si a statelor baltice, care se vad din nou in situatia de a fi „strivite“ la mijlocul intereselor celor doi colosi, la fel ca in secolul trecut.

In schimb, Germania sustine ca vrea sa-si asigure livrarile de energie fara posibilitatea de a fi santajata de statele de tranzit. In interiorul UE, Polonia a amenintat de multe ori cu dreptul de veto initiativele Germaniei, ultima data la Summitul dedicat reformei institutionale. Din perspectiva sa, Berlinul a ajuns la limita rabdarii si a decis sa nu mai riste pe mana Poloniei.